O zi din viata lui Mos Craciun
de
23/12/2011
|
O zi din viata... |
||
lui Mos Craciun |
||
|
||
 |
|
Sa fii Mos Craciun nu este, asa cum poate isi inchipuie multi, o slujba sezoniera care poate fi indeplinita de oricine. E nevoie de talent, dedicatie, rabdare si antrenament. (Credeti-ma, prima data cand un pusti de 3 ani face pipi de emotie pe genunchii tai este la fel de socanta pentru tine ca si pentru el.) Ana Sipciu Fiecare zi din viata mea este extrem de ocupata. Primavara (cand bineinteles creaturile alea mici si nerecunoscatoare care ma asalteaza cu cereri si scrisori in decembrie nu-si aduc aminte niciodata sa dea macar un mail de multumire) fac antrenament intensiv de coregrafie in vazduh cu renii. (Va dati seama ce aiurea ar da ca renii sa traga ba in stanga, ba in dreapta, in loc sa onduleze frumos in aceeasi parte cu totii.) Seara, obosit, mai trag cate un paharel de vin, ba chiar o tigara fina (da’ asta asa, cel tarziu pana-n iulie-august, ca-mi strica vocea - la inceputul lui august trec la un regim strict de gargara cu galbenusuri crude). Spiridusii verzi au vacanta mare din ianuarie pana-n martie inclusiv, iar in aprilie incepe din nou lucrul la fabrica de jucarii. Evident, m-ar ajuta daca desteptii aia de copii ar trimite scrisorile mai repede; insa cum nici unul nu gandeste chiar asa in perspectiva, producem cadourile pe baza cererii de piata din sezonul precedent. Copilasi dragi, asta e motivul pentru care nu primiti intotdeauna ce va doriti: nu cereti din timp! Daca anul trecut ai vrut un set complet “Ferma de cai a lui Barbie”, nu te astepta ca mie sa-mi treaca prin cap ca de fapt anul asta iti doresti discografia completa Kylie Minogue si “Jurnalul lui Bridget Jones” in engleza. (Da, mai ales cu fetitele am probleme, partea buna la baieti este ca poti sa le daruiesti o masinuta la orice varsta, se bucura la fel de mult.) Prin toamna incep si revizia la sanie: revopsiri, inlocuiri de piese, upgrade la talpici etc. Sania n-o folosesc decat iarna, evident. Am un parc auto ceva mai mare: sania de gala, cea cu care ma duc la impartit cadouri, una ceva mai micuta, cu 21 de reni putere, pentru cursele rapide din timpul zilei, un Range Rover de vara (nu stiu daca v-am zis, dar in iulie imi iau intotdeauna un mic concediu cu cortul) si, in fine, o decapotabila de mare viteza. (Ar trebui sa vedeti ce mutra fac politaii cand ma trag pe dreapta, eu las putin geamul si scot permisul de Mos! Unul nu indrazneste sa ma amendeze, hehehe. Sau ho-ho-ho, ca sa zic asa.) Iarna intr-adevar am cel mai mult de lucru. Toata lumea are impresia ca eu muncesc numai pe 24 - nimic mai gresit! Insa recunosc ca Ajunul Craciunului e cea mai importanta zi a anului pentru mine. Mi-ar placea sa va povestesc despre serile cand proiectez trenulete sau fac prezentari la clienti (adica sponsorii cadourilor), despre aventurile mele de vara in jungla amazoniana (am slabit 23 de kg in ultimul concediu acolo! era cat p-aci sa-mi pierd slujba la intoarcere) sau despre, ho-ho-ho, Doamna Craciun (sau Super-Doamna Craciun, cum o alint eu cand cina a fost deosebit de savuroasa). Dar cum mi s-a cerut “O zi din viata mea” pentru rubrica de cariera, ma simt obligat sa va povestesc despre Ajunul Craciunului. |
|
© copyright 121 |
