Osho si bucuria din noi
de
10/04/2007
img.jpg){kind=small} |
||
Osho si bucuria din noi |
||
|
||
img1.jpg) Daca nu ati auzit de Osho, cititi macar "Autobiografia unui mistic nonconformist" sau, si mai simplu, intrati pe www.osho.com.de Mihaela Mardale Vorbind cu Maneesha James, privind-o, am simtit ca dincolo de editorul sef desemnat personal de Osho, dincolo de persoana care a inregistrat fidel discursurile lui Osho, este intruchiparea "celui care a ajuns sa se cunoasca pe sine" si sa se bucure deplin de asta. A fost in Bucuresti pentru a sustine un seminar de meditatii cu tema "I Celebrate Myself", unde cei care au participat au avut ocazia de a cunoaste modalitati foarte practice de a include in viata de zi cu zi meditatia, prin experienta de peste 30 de ani a Maneeshei cu diverse tipuri de meditatii si terapii. Daca aveti curiozitatea de a afla mai multe despre ea, trebuie doar sa accesati www.maneeshajames.com sau www.activemeditation.com. Spuneti-ne cum a venit Osho in viata dumneavoastra. Osho a patruns in viata mea in 1963. Am intalnit o parte din oamenii lui, cunoscuti atunci ca "oamenii portocalii" ("Orange people"), datorita robelor portocalii pe care le purtau nu doar in ashram-ul din Pune / India, ci oriunde calatoreau, oriunde traiau. Nu am fost atrasa de ei in mod deosebit, nu aveam nici un interes sa fac parte din vreun grup religios (purtau fotografia lui Osho la gat), nu aveam nevoie de un guru asa ca toate astea nu erau de mine. Cu toate acestea, cand am citit una dintre cartile lui, a fost incontestabil ca acest om spune adevarul. Chiar daca nu era confortabil tot ce spunea, nu am pus absolut deloc la indoiala faptul ca acest om stie adevarul. Nu numai asta, dar felul in care se exprima era atat de simplu si cu umor. Pentru mine umorul este un semn al inteligentei, un indiciu al sanatatii interioare, sa fii capabil sa razi de tine, de viata, sa vezi partea neserioasa, sa fii jucaus, inocent ca un copil. Asadar, acest om nu era doar intelept ci, se privea cu veselie, cu umor, avea un ras bland, nu genul "a rade de", ci "a rade cu". In afara de asta, se exprima atat de poetic. Am iubit mereu poezia, literatura. Care a fost prima carte a lui pe care ati citit-o? O carte care nu se mai tipareste, cred, cu Meditatia Dinamica. Apoi, mai tarziu, cartile au fost consolidate, completate cand l-am auzit in persoana - citisem deja multe alte carti. Cand citesti o carte de-a lui este ceva, dar cand il auzi la tv sau pe casete, dvd-uri - multe sunt disponibile, vorbeste spontan, este o poezie care iese din el iar asta este, cu siguranta, uimitor. Da, am senzatia ca vorbeste si vorbeste ore intregi, spunand mereu si glume... El insusi a spus ca vorbirea nu a mai fost folosita in acest fel inainte. Cand te gandesti la vorbire, este un exercitiu de interpretare in fata altcuiva. Osho foloseste vorbirea ca o meditatie pentru a induce, a invita oamenii la tacere. Asta se observa mai ales in ultimele lui discursuri, cand vorbea mai incet, cu pauze. Auzind cuvinte pline de intelepciune, deseori glume care ar putea fi considerate "nerusinate", imorale, filosofie, istorie, viziunile lui asupra educatiei, etc., sa le asculti si totusi sa te indepartezi din ce in ce mai mult de minte... Ati fost desemnata sa puneti intrebari in timpul discursurilor... Da, in timpul discursurilor pentru sute de mii de oameni. Erau publice si se tineau toata dimineata. Iar seara? Seara erau mult mai intime, se tineau pentru grupuri mici, erau doar 20 de persoane. Te puteai considera norocos daca aveai posibilitatea sa vii o data la doua-trei luni pentru ca era o ocazie extraordinara sa-i pui lui Osho intrebarea ta personala. Intrebarile variau, de la "Se pare ca mi se intampla ceva in al treilea ochi", pana la "Nu ma pot trezi de dimineata", "Nu ma inteleg bine cu mama", "Ma tot cert cu prietenul meu" sau "Nu stiu ce sa fac in ceea ce priveste cariera mea". Era o ocazie unica de a cere indrumare de la o persoana iluminata. Cartile care au aparut sunt, de fapt, inregistrarea acestor discursuri? |
© copyright Coffee Break |
