Oala cu capac
de
20/02/2008
Oala cu capac
|
||
|
||
 |
Iarna car si vara sanie
Apreciez economia de piata, dar nu accept sa fiu o simpla rotita in angrenaj. Prefer sa fac mecanismul intreg sa functioneze dupa regulile mele. Merg in marile magazine, si eu ca oricare altul. Refuz insa si acolo sacosele de plastic. Le prefer pe cele de panza, plus ca imi da un soi de satifactie sa-i vad pe ceilalti privindu-ma, comentand. Ma gandesc ca poate vor intelege ce fac si mai ales de ce fac asa. Nu cumpar niciodata fructe si legume aduse de departe, in extrasezon (de exemplu capsuni si rosii, iarna, iar vara am sursele mele in piata). Cu trei exceptii - citrice, banane si kiwi. Portocale si lamai doar din Grecia - pentru ca vin de relativ aproape. Banane si kiwi, ce gasesc, dar in cantitati mici, doar pentru fetita mea cea mica. Nu cumpar legume inghetate, pentru ca pe de o parte le am pe cele facute de mine, pe de alta sunt mari consumatoare de energie. Nu pot evita, oricat as vrea, consumul de PET-uri pentru ca nu am alternative, dar prefer mereu si zaharul si orezul si oricare alte produse ambalate in hartie, nu in plastic. Prefer ambalajele de sticla celor de tabla sau aluminiu. Cumpar pachete mari de cafea, detergent si doar hartie de toaleta reciclata, nu cea din hartie pura. Adica cea maro, nu cea alba. O sa spuneti ca sunt exagerata, dar ma doara inima sa stiu ca cineva taie un copac pentru hartia mea de la baie... Nu cumpar dulceata si compoturi, merg pe principiul iarna car si vara sanie. Le fac eu, in casa, cand vine sezonul fructelor respective. Nici un borcan de dulceata de capsuni din comert nu se compara cu cel facut de mine…Cumpar insa bulion si alte conserve facute in Romania, in masura in care pot alege, pe cele fabricate cat mai aproape de orasul in care locuiesc. Cumpar produse ecologice - sunt mai scumpe, dar mult mai bune. In plus, simplul fapt ca sunt cumparator de produse eco stimuleaza acest gen de agricultura si industrie. Refuz fluturasii publicitari si in magazine si pe strada. Calitatea hartiei acestor pliante ma ingrozeste. In plus nu sunt gratuite, pretul lor se regaseste in produsele pe care le cumpar. Le refuz pentru ca in felul acesta dovedesc ca stiu ca sunt prinsa intr-un cerc vicios care trece prin buzunarul si plamanii mei. Citesc etichetele produselor. Si in functie de detaliile lor, aleg. La detergenti, mai putin fosfati, la alimente mai putin aditivi, la conserve un termen de garantie cat mai scurt. Un principiu verde Ma amuz spunand ca principiul 'oala cu capac' l-am inventat eu. Stiu ca nu este asa. Toate cele de mai sus nu au venit de la sine, si uneori nu sunt usor de pus in practica. Pot parea fie caraghioasa, fie exagerata. Uneori ma gandesc ca depun singura un efort prea mare pentru prea putin. Ce inseamna, la consumul planetar, un metru cub de gaz metan irosit mai putin, cateva pungi de plastic refuzate, 10-20 de kilowati salvati, un copac in picioare, 10 litri de apa nerisipiti (exista niste bateri eco, care creaza presiune in jetul de apa, consumul fiind de doar 45% fata de cel clasic, fara nici o diferenta de confort)? Sunt decisa, insa, sa continui. Sa o invat pe fiica mea ce inseamna oala cu capac, sa-l lamuresc pe baiatul meu cel mare cum sa devina cumparator avizat, pentru ca pe de o parte ma gandesc la viitorul lor, desi pe de alta sunt convinsa ca nu foarte multa lume face asa. Ma gandesc, totusi, ca poate, din cele trei miliarde de femei de pe planeta, cateva zeci de milioane fac ca mine. Dar daca sunt mai multe? |
© copyright 121.ro |
