| A fost odata o poveste in care terminai studiile si erai repartizat la un loc de munca in care aveai mari sanse sa stai pana la pensie. O poveste in care iti sunai parintii de la un oficiu postal (cu taxa inversa) si mai-mai ca plangeau la telefon de bucurie ca 'te-ai aranjat' pe viata. A fost odata o poveste in care era normal sa termini studiile, sa te casatoresti cat mai repede si sa faci copii cat mai repede. Asta era clar. Singura intrebare la care aveai de raspuns era 'cu cine?' O poveste in care veneai cu el in vizita sa te ceara si din nou parintii mai-mai ca plangeau de bucurie ca 'te-ai aranjat' pe viata.
de Alexandra Georgescu, Nextep Program Manager , HUMANInvest
Daca trecem de la diapozitive pe digital, filmul zilelor noastre e departe de a mai fi la fel: daca ne gandim un pic, orice certitudine anterioara, orice 'dat' s-a transformat intr-o intrebare, intr-o nevoie de decizie personala, intr-o puzderie de alegeri: Sa fac sau nu studii? Si daca le fac si nu imi place, sa renunt? Sau sa incep altceva? Sa incep aici? Sa incep in strainatate? Sa fac macar un semestru in strainatate? Sa iau note mari? E important? Sau dimpotriva, doar sa trec? Dar oare asta chiar conteaza? Sa ma angajez? Sau nu, pentru a avea si timp personal? Si daca trecem la zona personala… Sa fie el? Sa nu fie el? Oare vreau o relatie? Oare am timp de o relatie? Oare pot sa fac compromisuri pentru o relatie? Oare vreau sa fac concesii? Oare el vrea? Oare sa ne casatorim? Sau poate e prea devreme? Sau poate daca nu, o sa fie prea tarziu? Oare copii vreau? Oare acum? Oare mai tarziu? Oare sa am intai o cariera? Sau intai copii? Sau mai bine deloc?
Vremurile in care traim ascund in spatele puzderiei de intrebari, un mare numar de oportunitati! Mai multe decat am avut vreodata, poate! Mai multa libertare de decizie, mai putine ingradiri si, una peste alta, mai multa libertate personala! Mai multe posibilitati de a ne 'realiza' decat au avut poate parintii si bunicii nostril la un loc! Dar e ceva ciudat la mijloc… pentru ca nu pare atat de simplu pe cat suna!
La mijloc este ceea ce multi numesc 'paradoxul alegerilor'. Desi numarul de optiuni a crescut dramatic, parca efortul pe care trebuie sa il depunem pentru a ne mentine in echilibru cu noi insine e din ce in ce mai mare! Desi sunt atat de multe optiuni, sunt cateva probleme in insusi faptul ca trebuie sa alegem atat de mult: fiecare minut, fiecare secunda sta sub umbra a inca alte intrebari: oare am facut alegerea corecta? Oare erau alte variante mai bune?
Vi se intampla cateodata sa fiti la 8 seara la birou gandindu-va ca trebuie sa terminati ceva important si apoi, cand ajungeti acasa, copiii deja dorm si te gandesti: 'ah, daca as fi ales sa plec mai devreme, nu as fi ratat sansa sa le spun noapte-buna!' Sau, te decizi sa iti iei o saptamana libera pentru ca esti prea obosit si pentru ca nu ti-ai mai petrecut de mult timpul cu cei dragi, iar la intoarcerea la birou afli ca un alt coleg a preluat un proiect important inceput cat timp tu nu erai acolo… si te gandesti: 'Ah, daca as fi ales sa nu plec acum, nu as fi ratat sansa de a incepe ceva important!'
Cum pastram echilibrul intre personal si profesional intre atatea intrebari? |