Din secretele bucatariei suedeze
de Silvia Marinescu
22/08/2009
Zilele trecute am fost la Ikea. Pentru ca am petrecut foarte mult timp in magazin, am optat sa mancam sus, la restaurant. Acolo, eu am ales, bineinteles, chiftelute suedeze, alaturi de cartofi natur si celebrul sos de afine dupa care eu ma dau in vant.
De Silvia Marinescu
De cand eram mica, preferam combinatiile de gusturi si chiar si acum prefer sa mananc o friptura cu sos dulce. Asa ca nu e de mirare ca am preferat la restaurant tocmai ceea ce unora li se pare ciudat: chiftelute cu sos dulce.
Dupa ce am plecat, mi-am dat seama ca eu nu stiu mai nimic despre bucataria suedeza, asa ca m-am gandit ca nu ar fi deloc rau sa ma documentez putin si sa-ti spun si tie ce am aflat. Mai ales ca, cel putin eu, atunci cand ma gandesc la Suedia simt o briza racoroasa, gandindu-ma la pozitia geografica si la clima. Nu ne prinde rau sa ne racorim vara, chiar si doar in gand.
Arta gastronomica suedeza este direct influentata de clima si relieful dificile; trebuie sa te descurci cu ce ai la indemana. Mai ales in conditiile in care iernile sunt lungi si aspre.
De aceea, se pune mare accent pe conservarea legumelor si a carnii, pentru a avea suficiente resurse pentru iarna. Astfel, suedezii beneficiaza de mai putine fructe proaspete si mai multe gemuri si marmelade, iar carnea e sarata, afumata, uscata sau marinata, ca sa tina cat mai mult.
Noi, de obicei, alaturam ideea de conservare cu ideea de un meniu nu prea variat, deloc sofisticat. Insa suedezii surprind prin variatie - sa ne gandim doar la termenul de 'bufet suedez'. Varietatea vine din faptul ca, avand nevoie de lucruri conservate, ai tendinta de a-ti extinde orizontul si de a crea, de exemplu, gemuri din tot soiul de fructe de padure. Iar modul conservarii carnii ofera papilelor gustative experiente de neuitat.
Alimentele de baza in Suedia sunt carnea de ren si painea de secara, consumate atat proaspete, cat si conservate. Painea de secara coapta foarte mult poarta numele de kavring. Laptele se foloseste la fabricarea branzeturilor sau specialitatilor: filmjolk - lapte acru, graddfil - smantana.

