Cand te uiti in oglinda sau stai de vorba cu cineva, primul lucru care se observa este cum arati la fata. Esti obosita? Ai cearcane? Ai pielea hidrata? Ti-au aparut riduri sau, dimpotriva, parca ti-au disparut? Ai tenul luminos? Cum iti alegi crema de fata? Toate aceste lucruri au o directa legatura cu felul in care ai grija de pielea fetei. Mai mult de atat, vremea rece aduce cateva schimbari in obiceiurile noastre de ingrijire a fetei. Pentru a afla mai multe lucruri despre cum sa ne ingrijim fata, am solicitat mai multe amanunte de la domna doctor Carmen Salavastru, medic primar dermatolog, doctor in medicina.
de Daniela Fugaru Kammrath

Daniela Fugaru Kammrath: Care sunt lucrurile de care trebuie sa tinem cont atunci cand ne alegem o crema de fata?
Dr. Carmen Salavastru: Daca tenul este sanatos (nu aveti afectiuni dematologice), atunci trebuie sa tineti cont de varsta si tipul de ten (uscat, sensibil, mixt sau gras). Cel mai important aspect este o hidratare intensa si sustinuta, iar din decada 4 de viata utilizarea cremelor antirid este necesara. Acestea au ingrediente speciale in functie de zona fetei careia i se adreseaza (periocular, obraji, etc)

D.F.K.: Care este cea mai buna metoda sa aflam ce ni se potriveste? Cum putem sa facem un 'diagnostic' al pielii noastre?
C.S.: Cea mai buna metoda de a nu gresi este o vizita la dermatolog; acesta va constata cat de sanatos este tenul dumneavoastra, va masura gradul de hidratare, va aprecia tipul de ten si va va sfatui in consecinta.

  

D.F.K.: Care sunt principalele ingrediente de care trebuie sa tinem cont in functie de ten, varsta, sezon, etc. Care sunt prioritizarile in folosirea cremelor de fata in cazul tenului matur?
C.S.: Pielea deshidratata rezulta in urma unor procese multiple si complexe, cateva fiind mai importante: absenta apei in stratul cornos (stratul cel mai superficial al pielii), reinnoire celulara cutanata anormal de rapida si afectarea functiei de bariera a pielii. Gradul general de hidratare al organismului poate influenta doar in parte aceste procese, asadar un aport corect de lichide este o conditie necesara, dar nu suficienta pentru a avea un ten hidratat.

Pielea uscata este mult mai expusa actiunii iritative a diferitelor substante cu care ajunge in contact si mult mai sensibila la actiunile unor agenti fizici (radiatii ultraviolete, de exemplu), rezultatul fiind alterarea si mai marcata a functiei de bariera a pieii. Aceasta functie, realizata de straturile superficiale cutanate, asigura pastrarea la nivelul pielii a apei si a altor substante necesare si, fie ajuta (ex. medicamente) fie se opune sau filtreaza pasajul unor substante prin piele (ex. diferite substante nocive, iritante sau toxice). Functia aceasta este alterata atunci cand din structura pielii lipsesc lipidele intercelulare. Acest fapt poate aparea ca urmare a utilizarii unor produse de curatare inadecvate, cu actiune detergenta brutala sau ca urmare a diminuarii cantitatii de lipide produse la nivel tegumentar.

Fireste, pentru a rehidrata pielea uscata, trebuie crescuta cantitatea de apa din piele. Acest lucru se poate obtine prin doua metode: ocluzie, astfel ca apa sa nu poata parasi straturile superficiale ale pielii sau cresterea aportului de apa cu pastrarea sa in structura cutanata. Exista creme hidratante, in care raporul apa/lipide este subunitar, care actioneaza prin crearea unei pelicule ocluzive la suprafata pielii. In acest mod apa nu poate parasi structura cutanata si astfel continutul in apa al pielii creste. O alta categorie de creme hidratante, in care raporul apa/lipide este supraunitar, au ca mecanism introducrea si fixarea apei in straturile superficiale ale pielii; utilizarea acestora are rezultate imediate.

In urma hidratarii adecvate, pielea are o elasticitate si o plasticitate crescute, ridurie fine dispar iar stratul extern al pielii devine neted. Aceste mecanisme, ce vizeaza aportul din exterior, nu pot fi eficiente decat temporar.

Un mecanism cu efecte pe termen mai lung, complementar celor descrise anterior, este cel care poate creste retentia, apei atat in zona superficiala a pielii, cat si in straturile ei profunde (derm). Cremele hidratante moderne pot face acest lucru prin stimularea cresterii continutului de glicozaminoglicani la nivel dermic; aceste molecule, datorita structurii lor chimice, pot inmagazina apa provenita din interiorul oganismului.

Pe langa cresterea continutului in apa, un alt aspect ce trebuie corectat este deficitul de lipide; acest fapt se realizeaza, pe de o parte, prin incorporarea in formula cremei hidratante a unor lipide specifice, compatibile cu cele produse natural de tesut si dispuse intercelular. Cateva exemple sunt: colesterolul, cerebrozidele sau alte glicolipide. Acestea sunt eficiente in redefinirea barierei cutanate, spre deosebire de lipidele nespecifice. A doua posibilitate de a reface stratul lipidic tegumentar este stimularea celulelor pielii sa produca ele insele lipidele necesare; exista cateva molecule capabile sa stimuleze si acest mecanism.

Un lucru extrem de util este introducerea in cremele hidratante a unor substante anti-iriante si anti-oxidante (viamina C, E, etc.).

Citeste continuarea interviului in pagina 2