Anii au trecut. Unul cate unul. Cu timpul, certitudinea mea ca acel Mos Craciun nu exista mi-a fost recunoscuta. Si nu doar de mama sau tata. As fi vrut sa-mi fie daramata. Insa nu a fost asa. Eu totusi nu m-am lasat invinsa. Am continuat sa cred in Mos Craciun. Sa cred in existenta lui. Intr-o alta forma. Si asta pentru ca am vrut ca el sa existe. Am fost dispusa chiar sa... sa il inventez. Asa cum scriitorii inventeaza eroi de povesti, personaje, asa am vrut si eu sa il inventez pe Mos Craciun.

Niciodata nu l-am pierdut pe Mos Craciun. L-am recastigat an de an. Sau l-am reinventat. Si asta, cumva, i-a dat si mai multa valoare. Da, cred ca nu poate fi altfel. Am transformat povestea in realitate si nu doar pentru copiii mici care au nevoie in fiecare miez de decembrie de jucarii, dulciuri sau alte cadouri. Cand Mosul plin de ani si cadouri a devenit pentru mine o amintire, l-am inventat. Nu mi-am pus niciodata barba lunga si alba, nu m-am deghizat pentru a fi Mosul vreunui prichindel si nici nu m-am alaturat vreunei parade a Mosilor. Am gasit insa alte modalitati prin care l-am adus in viata celor care aveau nevoie de el.

In sufletul meu am decis ca intotdeauna va exista un Mos care va da cat de mult va putea celui care va avea nevoie. Mosul asta nu are cum sa dispara pentru ca nu e o poveste, nu este o legenda. Ci este o hotarare. Hotararea ca in fiecare decembrie sa gasesc in mine o particica care sa poata bucura pe cineva. Care sa poate umple un gol, o tristete. Sau poate doar sa completeze, ajute un vis. Cadourile nu sunt doar pentru cei carora le lipseste ceva. Cadourile nu sunt oferite doar de cei care au. Tot ceea ce conteaza este sa dai. Fara ca sa astepti sa primesti.

 

Un micut fara parinti luat acasa pe perioada Sarbatorilor, o vizita incarcata cu daruri si dragoste intr-un centru de plasament, cateva lucruri stranse pentru batranii ajunsi in casele numite azile, colectarea unor fonduri pentru un suflet care are nevoie urgent de o interventie medicala, salvarea unor animalute fara adapost, donarea de sange fara a sti exact prin venele cui va curge sangele tau, cele mai bune prajituri facute de manutele tale si duse iubitului cu care abia te-ai certat, primul cozonac facut de tine daruit unui batran... si modalitatile prin care il poti reinventa sau readuce pe Mos Craciun in viata ta si a celor de langa tine ar putea continua.

Poti sa fii un Mos Craciun chiar si pentru tine. Nu doar prin cadourile cu care te poti bucura singura. Ci mai ales prin rasfatul prin care ti-l poti darui. Rasfatul este o notiune atat de draga oricarei femei, incat sunt sigura ca vei gasi un fel anume prin care ti-l vei oferi.

M-am incapatanat intotdeauna sa cred ca lucrurile frumoase nu pot pieri. Ca ele nu pot apartine decat unei perioade din viata noastra. Si ca ele nu au de ce sa depinda de bani, statut social sau alte amanunte carora nu le dau importanta. Si asa l-am inventat pe Mos Craciun. Cand Mos Craciun a incetat sa existe, l-am creat eu. Pentru mine si pentru toti cei care au avut nevoie de el.

Sa-ti spun un secret: si tu poti sa fii Mos Craciun...