Depresia este o eticheta care ascunde stari neplacute de intensitati diferite. Ni se intampla adeseori sa spunem 'nu stiu ce am azi, sunt cam deprimata' pentru a exprima o stare de lipsa de chef si usoara oboseala. Ni se intampla sa ne dorim sa petrecem o zi intreaga in pat, cu draperiile trase, in special dupa o perioada de prea multa munca si efort. Aceste stari trec asa cum au aparut si sunt inlocuite de stari mai senine. De obicei avem nevoie de odihna, de o companie placuta sau de un film amuzant. Este ca si cum organismul insusi s-ar proteja de epuizare si ne-ar bloca toate actiunile, asa cum uneori computerul pe care lucram se blocheaza pentru ca avem prea multe programe care ruleaza simultan. Daca asteptam putin si dam restart, totul revine la normal.
de Carmen Moldoveanu, Psiholog, NLP Trainer & Coach www.nlpinformal.ro

Exista, din nefericire, si situatii cand nu este atat de simplu. Un somn bun sau un weekend petrecut afara din oras nu sunt nici pe departe suficiente. Ce s-a intamplat? De ce activitatile pe care le faceam asa de usor si cu atata entuziasm in urma cu ceva vreme, acum necesita efort la fiecare pas? De ce dimineata amanam de cateva ori sa ne ridicam din pat si sa incepem o noua zi? De ce simtim ca avem o piatra de moara in spate? Aceste stari apar pentru ca refuzam sa ne dam seama ca nu ne mai place ceea ce faceam. Refuzam sa ne schimbam, pentru ca nu vrem sa pierdem nimic din ceea ce avem. Am muncit ani de zile sa ajungem intr-o pozitie respectata si bine platita dintr-o companie mare. Am facut multe eforturi sa avem partenerul dorit. Trebuie sa fim fericite, doar toata lumea isi doreste aceste lucruri! Iata, le-am obtinut! Trebuie sa fim fericite! Mai rau decat atat, ceilalti trebuie sa vada ca suntem fericite. Si asa incepem un joc de-a v-ati ascunselea chiar cu propria persoana, in care refuzam sa ne simtim tristetea si dezamagirea. Masca e din ce in ce mai fortata si zambetele mai greu de afisat, pentru ca in spate se aduna norii. Apar insomniile, apar atitudinile critice, apar toanele si iritarile si nemultumirile constante. Daca partenerul face mici gafe sau are mici gesturi neatente, profitam si facem din ele sursa starilor emotionale proaste. Nu e nimic in neregula cu noi, celalalt nu se poarta cum ne-am dori. In sfarsit, avem prilej sa suferim, avem o scuza sa ne ingrijoram si chiar sa ne descarcam din cand in cand. Dar nemultumirea din fundal nu dispare.

Dezvoltam fobii, frici de avion sau de cutremur, frici de intimitate si de toate situatiile emotionale. Totul trebuie tinut sub control. Suntem in mare pericol sa ne simtim frustrarile si neimplinirile si asta ne sperie groaznic.

Citeste continuarea in pagina 2.