Daca este adevarat ca suntem ceea ce mancam (si este!), atunci e cazul sa ne intrebam ce mancam. Dar, citandu-l pe domnul profesor Mencinicopschi, suntem si ceea ce NU mancam. Dincolo de necesitatea propriului nostru organism de a fi hranit corect, corespunzator nevoilor sale, apare placerea si ispita de a manca.
de Anca Tarin

Cand vorbim despre nutritie, ne referim la procesele de ingerare, digestie, asimilare a hranei necesare cresterii, dezvoltarii, mentinerii organelor si tesuturilor si obtinerii energiei necesare activitatii si proceselor vitale. Intelegerea profilului nutritional al alimentelor ne ajuta sa raspundem la intrebarea cat de necesar si benefic este acest aliment pentru mine, si in ce cantitate?

Placerea gustului sau a mirosului unui aliment nu este o garantie a valorii sale nutritive, iar alegerile pe care le facem pentru o alimentatie corecta se bazeaza pe buna intelegere a nevoilor organismului, diferite de la individ la individ, de la copil la adult, corelate cu starea fiziologica si consumul de energie in activitatea zilnica.

Ce este profilul nutritional
Profilul nutritional caracterizeaza calitatea nutritionala a unui aliment.

Profilul nutritional al unui aliment, potrivit Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European si al Consiliului, trebuie sa tina seama de 'continutul de diferiti nutrienti si substante cu efect nutritional sau fiziologic, cum ar fi grasimile saturate, acizii grasi trans, sare/sodiu si zaharuri, a caror prezenta in cantitati excesive in alimentatia globala nu este recomandata, precum si grasimi polinesaturate si mononesaturate, carbohidratii digestibili, altii decat zaharurile, vitaminele, mineralele, proteinele si fibrele... in diferitele categorii de produse alimentare, tinand cont de locul si rolul acestor produse in alimentatia globala, diferitele obiceiuri alimentare si modele de consum.'

Indicii profilului nutritional
Profilul nutritional are ca indici incarcatura glicemica/indexul glicemic, densitatea nutritionala, densitatea calorica, capacitatea antioxidanta, indexul aterogenic.

Incarcatura glicemica reprezinta capacitatea glucidelor din respectivul produs de a induce o productie de insulina mai mica sau mai mare. Indicele glicemic este foarte important in ierarhizarea alimentelor: alimentele pot avea indice glicemic scazut (mai mic de 55), mediu (55-70) sau mare (peste 70). Cand consumam cantitati mari de alimente cu continut ridicat de zaharuri sau care contin exclusiv zaharuri (dropsuri, bauturi dulci), are loc cresterea brusca a glicemiei si pancreasul e supus la un efort deosebit pentru a produce un raspuns insulinic adecvat. In timp, aceasta poate conduce la diabet.

Intr-o alimentatie corecta, trebuie sa favorizam consumul de glucide cu molecula mare (amidon), din cereale (inclusiv orez, malai), paine, paste, cartofi, alte legume si fructe, si sa evitam aportul de dulciuri concentrate, sucuri indulcite. Totodata, este important sa repartizam pe mai multe mese consumul de glucide.

Indicele de densitate nutritionala se refera la echilibrul intre macro-nutrientii (lipide, proteine, glucide), micro-nutrientii (macro si micro-elemente, vitamine) si non-nutrientii alimentului. Astfel, putem vorbi de alimente bogate in proteine (ou, carne slaba, branzeturi cu continut redus de grasime, peste slab), bogate in grasimi (ulei, unt, margarina, carne grasa, branzeturi grase, peste gras, alimente tartinabile), bogate in glucide (dulciuri, sucuri, fructe, cereale, paine, cartofi), sau bine echilibrate nutritional, care contin toti macronutrientii in proportii apropiate de cele ideale (lapte, iaurturi). In zona micronutrientilor, fructele si legumele sunt bogate in vitamine diverse si antioxidanti, laptele si lactatele sunt sursa alimentara principala de calciu. Fibrele (din legume, verdeturi, cereale integrale, ciuperci) sunt asa-numitul balast alimentar, ele fiind necesare unei nutritii echilibrate, pentru a obtine senzatia de satietate si pentru buna functionare a tubului digestiv.