Strangerea de mana este un gest care poate urma salutului. Aceasta poate interveni fie in situatia in care persoanele care s-au salutat se si opresc, pentru a sta de vorba, fie cu prilejul prezentarilor.
- In legatura cu strangerile de mana: spre deosebire de salut, cel mai in varsta intinde mana celui mai tanar; femeia are initiativa intinderii mainii catre barbat, respectiv cel aflat intr-o functie de autoritate catre subordonat. Strangerea de mana trebuie sa fie ferma, cordiala (in niciun caz lipsita de vlaga ori, la cealalta extrema, prea dura ori viguroasa).
- 'Schimbul' de strangeri de mana este obligatoriu insotit de o usoara inclinare a capului.
- In Romania si in tarile central si est-europene este inca puternica uzanta sarutului mainii. In mediul business acest gest este acceptat mai ales in cadrul evenimentelor mondene. De tinut minte ca este un gest nepotrivit in spatiul public, in locuri publice ori pe strada.

Prezentarile sunt alte elemente in asociere cu salutul, in registrul normelor protocolare. In similaritate cu salutul, principiul de baza de care se tine cont este: 'carei persoane i se datoreaza mai multa deferenta'. Astfel, barbatii sunt prezentati femeilor, persoanele cu functii mai mici celor cu un rang superior, tinerii celor mai in varsta.
- In formularea prezentarilor, trebuie sa luam in considerare urmatorul cod: intai se pronunta numele persoanei careia i se face prezentarea, apoi o formula de politete ('permiteti-mi sa vi-l prezint pe...') si apoi se rosteste numele celui prezentat. Daca prezentarea este urmata de un schimb de carti de vizita, cel mai mic in grad sau barbatul este primul care ofera cartea sa de vizita, si nu cel superior ierarhic sau femeia.
- In business, fie in cazul in care cineva este prezentat, fie in cel in care cineva se 'auto-prezinta', este obligatoriu sa se pronunte atat prenumele, cat si numele de familie (niciodata doar unul dintre acestea).