Jurnal de sarcina in balon
de Delia Grigoroiu
16/09/2010
Primele saptamani de la marea veste...
Faptul ca a ramas insarcinata nu a fost o mare surpriza pentru nucleul familei. Planul de cresterea a natalitatii pe o raza de 35 de mp de garsoniera a fost discutat si parafat cu multe luni inainte de catre ambele parti, tatal donator si mama purtatoare. Si, totusi, au fost uimiti ca s-a intamplat.
de Delia Grigoroiu
Cele doua teste slab pozitive nu i-au deturnat de la marea lor bucurie si s-au prezentat responsabili la primul cabinet ginecologic, spre aprobarea suprema medicala. 'La doar 4 saptamani n-am ce sa va spun, nici ca e, nici ca nu e, este prea mic embrionul, nu-l vedem la ecografie, asa ca mai asteptam inca 3 saptamani', acesta a fost primul 'rezultat' medical primit de tinerii pseudo-parinti. 'Mergeti acasa si stati cuminti', se auzi un ecou in capul mamei purtatoare care prezenta deja simptome clare si care simtea ca in pantecul ei se afla viitorul familiei ei. Si ca sa potoleasca privirile curioase si suspicioase legate de non-marea veste, si-a facut si teste de sange care i-au confirmat ceea ce stia: crestea in ea un embrion de 5 saptamani jumatate care dadea semne de vointa mare de evolutie. Inca o saptamana de entuziasm si bucurie, de impartasire familiala si de orgoliu nestavilit pentru tatal donator.
Diminetile urmatoare pana la ecografia doveditoare au fost placute, pline de energie, cu vagi stari de greata, temperate rapid de limonada, cu crampe abdominale slabe, dar prezente, si cu mintea goala. Serile erau cele care ii aminteau ca e gravida si ca mintea ii e incercata cu ganduri care mai de care mai descurajatoare: e destul de responsabila sa aduca pe lume un copil? Va fi o mama buna? La ce scoala sa il inscrie si ce drum profesional sa ii arate? Noptile? Incercate de insomnii si de alte ganduri: unde sa nasca? si cu cine? si mai ales, cum?
Si tot asa, pana la momentul adevarului care le-a confirmat ca sunt viitorii parinti ai unui embrion de 6 saptamani si 5 zile, frumos instalat si cu puternice batai de inima care masoara 6,5 mm. Alte urale de bucurie si fericire impartasita in garsoniera care se va transforma in curand, alte nopti insomniace pentru mama purtatoare si felicitari mandre pentru tatal donator.
Mai sunt 33 de saptamani.

