1 2  

Intr-o editie de colectie, Jurnalul National ne aduce 7 volume cu retete si povesti despre mancarurile romanesti, culese si aduse sub ochii nostri de regretatul Radu Anton Roman. Cu sprijinul cotidianului Jurnalul National va prezentam cateva retete din volumul 1 al seriei 'Povestile bucatariei romanesti' - 'Dobrogea si Campia Romana'.

Valahia de miazazi - Campia nesfarsita
Campia, campia nesfarsita ingenunchind spre fluviu, campia intre mare si rauri de praf, rauri de grau si rauri de ses. Dobrogea, Covurlui, Muntenia si Oltenia, o mare de cereale si o salba de porturi la Dunare, tot de cereale, plus Bucurestii cei mari si nelinistiti.

Un Baragan de paine, de turme de vite, de gradini, de seceta, dar si de viscole cumplite iarna, de sate ascunse parca sub pamant, o planeta de ghiveciuri sofisticate si zemuri acre, de mititei si chiftele, de musacale construite dupa proiecte baroce, de plachii, de telemea - cu ceapa verde si rosii, si paine calda. O Oltenie de legume, campioana absoluta a fierturilor cu verdeturi, a prazului ca simbol, a zarzavaturilor si legumelor de cultura si de stransura.

Acreli neobisnuite - agurida, tagrin, agrise, corcoduse verzi - insotesc ciorbe din zeci de legume (si orice fel de carne); mancaricile incropite din ce-o fi prin gradina, cu marar si leustean, insotesc calatoria celui ce se-ncumeta prin arsita.

Va descoperi de la Galati la Severin, de la Constanta la Orsova, conace si manastiri frumoase si necunoscute, podisul dobrogean, marea, o Dunare insorita si pitoreasca, traditii stranii si unice (Calusarii, Paparudele, Caloianul) si vinuri tari, grele, de campie (dar si vinuturi din alte vremuri: Rosul de Drancea, Babeasca Neagra, Berbecelul, Rosioara).

Si o bucatarie zemoasa, picanta, pestrita, senzuala, plina de prospetime.

Azima
Principalele faze ale indelungatului proces de munca al agricultorului incep cu painea, prototipul efectului final al muncii in credinta influentarii magico-rituale a rodniciei pamantului: in Bucovina se asaza o paine pe plug sau pe prima brazda trasata; in Moldova se pune in coarnele boilor, la 'pornitul plugului', o paine sau un colacel in forma de opt, iar in Dobrogea se rupe o paine sau un colacel, pe ogor, in cornul plugului. In Moldova, inceputul aratului de toamna este insotit de daruirea de colaci sau paine preparata din graul obtinut la inceputul secerisului.

Incheierea muncilor agricole si inceputul celorlalte faze de munca au drept simbol, de asemenea, o paine. In Transilvania, la ceremonia agrara a cununii, cand alaiul seceratorilor intra cu buzduganul in casa, trebuie sa gaseasca pe masa o paine. In Oltenia, cand se face prima data paine din graul nou, se prepara un colacel mic sau o paine de care se leaga busuioc, sporis sau alte flori. Sunt scufundate in fantana, dupa care se dau copiilor sa le manance in credinta ca 'graul va fi spornic si curat'. (Vaduva)