Moartea este unul dintre cele mai grele lucruri de explicat copiilor. De multe ori, decesul animalului de companie reprezinta prima ciocnire a unui copil cu aceasta lege de neschimbat a naturii. Modul in care abordam un astfel de eveniment poate avea un impact imens asupra felului in care un copil va intelege fenomenul trecerii in nefiinta.
de Articol furnizat de www.happyfeetclinic.ro

Majoritatea copiiilor cred ca relatia cu animalele lor de companie va dura pentru totdeauna. Ei nu pot intelege ca animalele 'functioneaza' dupa un ceas biologic diferit de al nostru sau ca boala si suferinta pot face ca eutanasia sa fie cea mai umana solutie.

Nu uita ca, la orice varsta, sinceritatea este cea mai buna alegere. Este important sa ii explici copilului tau permanenta acestui fenomen. Fa-o cu blandete dar clar, sincer, fara a crea confuzii in ceea ce inseamna moartea cu adevarat. Capacitatea unui copil de a intelege ce inseamna moartea depinde de dezvoltarea cognitiva si emotionala a acestuia.

Astfel, copiii mai mici de 2 ani simt moartea animalului de companie bazandu-se pe reactiile celor din jurul sau. Acestia simt stresul si supararea membrilor familiei, chiar daca nu inteleg motivul.

 

Copiii intre 2 si 5 ani simt lipsa animalului ca si partener de joaca, nu neaparat ca si fiinta pe care o iubesc. Ei vad moartea ca pe un lucru temporar, de moment, la fel cum vad frunzele care toamna cad din copaci iar primavara cresc la loc. Totusi, percep reactiile si starile emotionale ale celor din jur si pot avea comportamente care pana acum disparusera (de ex: suptul degetului).

Copiii intre 5 si 9 incep sa perceapa moartea ca pe un fenomen permanent, dar se consoleaza cu ajutorul 'gandirii magice', imaginandu-si ca moartea poate fi sfidata sau invinsa. De asemenea, aceasta este perioada in care copiii incep sa faca legaturi intre ceea ce ei gandesc si ceea ce se intampla in realitate. De exemplu, un copil care nu se implica in ingrijirea animalului bolnav va fi cuprins de sentimentul de vinovatie atunci cand acesta moare. Aici un rol important il au parintii, care trebuie sa-l faca sa inteleaga si sa-l asigure ca nu el a cauzat moartea si ca este un fenomen absolut normal.

La varste de peste 10 ani, in general, copiii inteleg deja ca toate fiintele vii intr-un final mor si ca moartea este 'definitiva'. Dar intelegerea si acceptarea sunt doua lucruri total diferite. Astfel, ei pot trece prin stari diferite de la negare, furie, suparare, vinovatie, depresie si in final acceptare. Altii se manifesta in alte moduri: in functie de varsta, copilul poate reveni la obiceiuri vechi (suptul degetului, accese de furie), un copil mai mare de varsta poate deveni mai retras fata de prieteni sau familie pentru un timp. Activitatea de la scoala poate fi afectata iar interesul pentru activitatile extrascolare poate fi diminuat.

Copiii pot, de asemenea, sa fie cuprinsi de teama de a nu fi abandonati. Vazand ca un animal poate muri si intelegand fenomenul, pot fi inspaimantati la gandul ca acestul lucru s-ar putea intampla si cu parintii lui. Atentie! Unii copii pot deveni extrem de curiosi in ceea ce priveste fenomenul si ceea ce se intampla mai departe cu corpul neinsufletit. Pot incepe sa ceara detalii care s-ar putea sa ti se para neplacut si dificil de explicat. Acestea sunt intrebari la care trebuie sa raspunzi la obiect, dar bland si cu grija.