In anii '50, Fundatia Ford ii acorda lui Leon Festinger o bursa de studiu pentru un proiect de cercetare dedicat conceptului de 'comparatie sociala'. In cateva cuvinte: comparatia sociala exista de la inceputurile umanitatii, nefiind un fenomen nou - se refera la modul in care persoanele isi formeaza opiniile si credintele, respectiv isi adapteaza comportamentele prin raportare (comparatie) la ceilalti membri ai grupului de apartenenta sau ai comunitatii la care aspira.
de Cosmina Cornea

Comparatia sociala nu este un lucru bun sau rau. Este un proces care se intampla in mintile noastre: uneori il putem observa in derulare (la noi insine), alteori este mai usor sa vedem cum se formeaza sau cum se schimba o opinie in cazul altora.

Citind acest articol referitor la 'comparatia sociala', veti descoperi cateva idei utile in constientizarea si in gestionarea eficienta a propriilor procese mentale in care aveti tendinta sa va comparati cu ceilalti: veti vedea de ce se intampla asa, cum puteti face o alegere intelegand comparatia sociala si depasind-o printr-o asumare personala, veti intelege cand este preferabila comparatia si cand este mai bine de evitat.

In general, avem tendinta de a ne compara (cu voce tare sau in gand) cu cei similari noua: o persoana care are ca hobby pictura nu se va compara cu Michelangelo, dar nici cu un copil din grupa mijlocie de la gradinita.

 

Cel mai important lucru in comparatia sociala este reperul sau punctul de referinta: cu cine ma compar? Mecanismul comparatiei sociale functioneaza la fel intotdeauna, oricum, fiind in mare pare imperceptibil. Nu putem scapa prea usor de tendinta de a ne compara (social) si nici de cea a altora de a ne pune etichete (social). Ce este important de stiut si de tinut minte: influenta sociala (modul in care ceilalti actioneaza asupra noastra) poate fi normativa sau informativa. Normele stabilesc ce avem de facut: noi alegem daca le respectam sau nu. Dar atunci cand nu stim ce avem de facut, avem tendinta de a ne lua dupa altii, de a copia pur si simplu comportamente pe care le consideram puncte de referinta - acestea devenind surse de influenta informativa (de exemplu: atunci cand nu suntem siguri ce sa spunem, vom aproba public o opinie care poate nu coincide cu a noastra; atunci cand credem ca o anumita persoana are dreptate intr-o chestiune - sau 'ne-a demonstrat ca are dreptate' - vom avea tendinta sa ii dam dreptate mai tot timpul dupa aceea). Distantele intre acord, conformare si obedienta sunt uneori insesizabile, intr-o relatie sau intr-un proces de comunicare.

Cred ca este util sa ne chestionam, din cand in cand, propriile comportamente de comparatie sociala! Viata si vremurile se schimba, noi intram in alte grupuri, gusturile si preferintele noastre evolueaza si ele… si, ati observat poate cum, uneori, scheme sau tipare personale ale comparatiei sociale care ne-au fost de ajutor acum 5 ani sau 20 de ani acum ne sunt inutile si nebenefice, tinandu-ne pe loc sau destabilizandu-ne chiar.