Romania demna - Interviu cu Alteta Sa Regala Principele Radu al Romaniei (partea a II-a)
de
24/10/2011
Saptamana trecuta va prezentam prima parte a interviului cu Alteta Sa Regala Principele Radu al Romaniei. In partea a doua a interviului veti putea citi despre strategia Casei Regale fata de romanii din Moldova si despre implicarea Casei Regale in salvarea identitatii si unitatii nationale.
Interviu realizat de Aurora Martin, www.sferapoliticii.ro
Alteta Sa Regala Principele Radu al Romaniei este sotul Altetei Sale Regale Principesa Mostenitoare Margareta a Romaniei, alaturi de care, de la revenirea in Romania, la Palatul Elisabeta (2001), reprezinta familia regala in tara si in strainatate.
ASR Principele Radu a jucat un rol important in cadrul vizitelor oficiale ale Regelui Mihai I din 1997 si 2002 pentru integrarea in NATO si UE si a creat conceptul de Turneul Mileniului, pe care Majestatea Sa l-a facut in tara in anul 2000. Din 1999, a sustinut peste 300 de conferinte despre Romania, in tara si in strainatate si se distinge printr-o foarte bogata activitate publicistica; dintre volumele publicate, amintim: Dincolo de masca - UNITEXT 1997, L'ame du masque - Belgia 1998, Ana a Romaniei - Un razboi, un exil, o viata - Humanitas 2000, 2005 si 2008, Michael of Romania - A Tribute, Suedia - S.U.A. 2001, Mihai al Romaniei - Humanitas 2001 si 2008, Anne of Romania, A War, An Exile, A Life, Fundatia Culturala Romana, 2002 si Humanitas 2006. Kildine (traducerea romanesca a cartii de povesti a Reginei Maria a Romaniei), Corint 2003, Sapte, Nemira 2003, The Royal Family of Romania, Humanitas 2004 si 2008, Europa din noi, Polirom 2005, Persona, Nemira 2006, Palatul Elisabeta, Humanitas 2006, Biblioteca in flacari, Polirom 2007, Elena, portretul unei regine, RAO 2007, Nunta de diamant, RAO 2008, Coroana romana, Curtea Veche 2009, Altfel, Polirom 2009, Provizoratul istoric, Polirom 2010, tradusa de James Christian Brown, Provisional Romania: Crown and Institutionalism, Editura Litera 2011.
Prezenta ASR si in spatiul virtual, prin blogurile Alteta Sa Regala Principele Radu http://www.princeradu.ro si Romania, altfel http://www.princeradublog.ro, arata deschiderea Casei Regale si permanenta dorinta de a fi in contact cu romanii din tara si de pretutindeni.
Si pentru ca tot suntem in zona de Rasarit, romani sunt si in Republica Moldova, iar Majestatea Sa a fost si Regele basarabenilor. Care este abordarea, 'strategia' Casei Regale fata de romanii din Moldova?
Am un raspuns optimist si altul mai putin placut de auzit. Cel frumos este ca Regele Mihai si, mai devreme, Regele Ferdinand si Regina Maria au fost si regii Basarabiei, iar acesta este un adevar pe care il poti regasi in comportamentul si in memoria oamenilor la Chisinau si la Orhei, la Balti, la Soroca, oriunde te-ai duce. Daca ne-ati insoti, de exemplu, intr-o vizita la ei, in oricare dintre aceste locuri, ati vedea acest fapt. Am fost primiti frumos de toata lumea. In anul 2005, am avut intalniri cu guvernarea comunista, cu Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, premierul Vasile Tarlev, Ministrul Apararii, Ministrul de Externe, Ministrul Economiei, Seful Marelui Stat Major. Am vizitat cu mare placere Universitatea din Balti, varful de lance al opozitiei de dreapta, Universitatea din Chisinau, licee, asociatii ale minoritatilor, membri ai societatii civile. Am fost primiti remarcabil, chiar si in sanul bisericii, sa zicem asa, adversare, pentru ca Manastirea Curchi, dubla ctitorie regala (Ferdinand I si Mihai I), este subordonata Mitropoliei Moldovei. Primirea la Curchi a fost impecabila. Imi aduc aminte de calugarii manastirii, multi tineri, care au intonat canturi religioase de bun venit, vorbind despre Rege si despre bunicul sau. Forta de coeziune pe care o exercita Coroana intre romanii de aici si romanii de dincolo de Prut este incontestabila si de neegalat. Ea poate sa imbrace cele mai eficace si mai complete forme posibile in viitor, fiindca se bazeaza pe identitate si pe traditii, nu pe politica sau pe setea de putere si de dominare a celuilalt.
Raspunsul pesimist este acela ca, pentru a putea, cu adevarat, sa fii de folos fratilor tai, ai nevoie de cateva calitati pe care noi nu le dovedim in practica. Pe basarabeni nu o sa-i aduca aproape de noi poduri demagogice de flori si lacrimi varsate de farisei politici, asa cum s-a intamplat in ultimii douazeci de ani, intr-un circ de proportii jenante. Daca vrei sa faci cu adevarat ceva pentru basarabeni, ii ajuti sa aiba investitii straine (fara zgomot mediatic) si intervii rabdator pentru ei, ca sa iasa din starea de complex de inferioritate pe care le-a accentuat-o comportamentul nostru superior, din toate timpurile. In anii Regelui Ferdinand, existau, in lumea Establishment-ului si in mediul intelectual si academic, oameni care tratau Basarabia ca pe un fel de provincie, un loc de mana a doua, unde trimiti pe cine este mai putin valoros. Or aceasta trebuie sa inceteze mai intai in mintea noastra. Basarabia este o parte tot atat de demna si de respectabila din istoria Romaniei, din geografia ei, ca oricare alta. Indiferent care este situatia administrativa sau politica de astazi, daca ii iubesti cu adevarat, ii ajuti, nu doar spui ca ii ajuti.
Eu am incercat sa promovez economia lor, diplomatia lor, de-a lungul ultimilor ani, fara declaratii sforaitoare si zgomot politic. Atunci cand am incercat sa sugerez unui cotidian national publicarea unui material amplu privitor la misiunea economica organizata de Casa Regala la Chisinau, in anul 2005, am fost ignorat politicos. Noi mergem la Chisinau exact asa cum mergem la Iasi sau la Botosani, dar nu toata lumea gandeste asa.
In anul 2005, am reusit sa pun impreuna, cu ajutorul unui colaborator al meu de atunci, 250 de oameni de afaceri din ambele tari, care s-au asezat la masa si au vorbit despre proiecte. Au fost atat de multi participanti, incat a trebuit sa se deschida Sala Mare a Palatului Republicii, pentru ca sa-i poata primi pe toti cum se cuvine. Gazdele au spus ca nu au avut niciodata, de la declararea independentei, in anul 1991, un numar atat de mare de oameni de afaceri, pusi impreuna.
Am incercat sa vorbesc cu folos despre ei la Bruxelles, sa-i ajut cu adevarat in mediile influente de acolo, fara sa incerc sa evit subiectele delicate legate de prezentul lor. Nu trebuie sa minti si sa spui lucruri exagerat de pozitive, este suficient sa mentionezi ceea ce este bun la ei, atata cat este. Si, mai ales, avem nevoie sa incetam cu declaratiile sforaitoare, batandu-ne cu pumnul in piept. Acest comportament de amator nu numai ca nu duce la nimic bun, dar ii si irita inutil pe cei care nu doresc emanciparea basarabenilor.
In fine, exista un lucru care se poate spune in egala masura despre Romania si despre Republica Moldova: una este omul din societatea profunda, alta este leaderul. La noi, cel care degradeaza mai mult imaginea tarii este leaderul Romaniei, nu omul de rand. De multe ori, incompetenta, superficialitatea, iresponsabilitatea leaderilor au facut Romaniei mai mult rau decat au facut-o infractiunile de la Gare du Nord de la Paris sau din Italia. Noi nu vorbim despre cat de mult 'rau institutional' a facut reprezentarea tarii, in cadru oficial, economic, politic sau militar, de catre politicieni fara autoritate, care se duceau, in mod iresponsabil, nepregatiti la intalniri, spuneau ce nu trebuie si lasau o imagine deplorabila despre tara.
Noi avem in societatea romaneasca oameni competenti in institutiile Statului, avem peste patru milioane de romani in strainatate care fac lucruri bune in profesiile lor, avem patru sute de mii de tineri in universitati din Romania si cincizeci de mii de studenti in strainatate. Aproape douasprezece milioane de romani care acceseaza Internetul. Acestea sunt aspecte relevante din prezentul si viitorul Romaniei. Profesorii, inginerii, muzicienii, sportivii, arhitectii Romaniei, respectati si incurajati, ar putea sa faca miracole. Ei bine, toti acesti oameni amintiti in paragraful de mai sus nu sunt totuna cu conducatorii lor.
Implicarea Casei Regale in salvarea identitatii si unitatii nationale
