Asa cum stim cu totii, timpul vine, trece si nu se mai intoarce. Este ireversibil. Acest prost obicei al timpului ne face sa ne simtim mereu sub presiune, mereu alergati, mereu in goana nebuna dupa realizari, impliniri sau stari de bine.

de Ioana-Corina Marcu, Consilier psihologic experientialist sub supervizare – formare in evaluarea si consilierea experientialista a copilului, adultului, cuplului si familiei www.ioanacorinamarcu.wordpress.com

Ritmul rapid al societatii in care traim este permanent accelerat de computere, internet, faxuri, telefoane mobile si toate celelalte inovatii tehnologice care au invadat piata serviciilor comunicationale.

Amnezie generala

Am uitat sa traim intr-un ritm mai lent si mai relaxat. Am uitat sa privim in tihna un apus sau un rasarit de soare, sa ascultam fosnetul frunzelor sau sa admiram stelele de pe cer. Am uitat sa acordam atentie lucrurilor marunte sau simple care altadata incantau oamenii cu frumusetea lor. Si daca exista oameni care se mai opresc pentru o clipa, o fac simtindu-se vinovati de mica escapada. Insa oare ce ne determina sa acceptam sa luam parte la acest mod nebunesc de a trai? Sa fie oare nevoia de statut social? Sau nevoia de a ne simti utili? Sau nevoia de adrenalina? Cred ca putin din toate pentru a reusi sa umplem spatiile goale lasate de nevoi frustrate sau neimplinite.

Iubirea si lungimile de unda

Ritmul celuilalt se poate simti in timp. Exista si situatii in care cei doi descopera dupa o perioada considerata suficienta de timp in care au depus constient toate eforturile necesare pentru a se cunoaste si intelege reciproc ca nu sunt pe aceeasi lungime de unda.

A nu fi pe aceeasi lungime de unda este ca si cum intre cei doi s-ar afla o prapastie emotionala dificil de traversat dintr-o parte intr-alta. Orice ar face unul sau celalalt pentru a se apropia pare a fi sortit esecului. Cand ritmurile sunt incompatibile, relatia de cuplu este rece, ostila si condamnata la moarte. Insa chiar esti convins(a) ca s-au epuizat toate resursele pentru a va sincroniza unul cu celalalt?!

Contactul emotional dintre doi oameni se poate realiza intr-un cadru ambiental cald, linistit si intim. Atunci inimile celor doi se intalnesc si se descopera reciproc in toata splendoarea lor. Intr-o lume in care oamenii au uitat sa se mai concentreze asupra persoanei iubite, fiind incurajati si gratificati de societate pentru a se angrena in mai multe lucruri simultan, experienta contactului emotional autentic se pierde.

Exercitiu de sincronizare

Va propun un exercitiu simplu de sincronizare. Iesiti la o plimbare cu persoana iubita. Observati ritmul in care aceasta merge. Lasati-va pasii sa se acordeze la ritmul pasilor sai. Dupa ce aceasta punte energetica a fost creata, vibratiile voastre emotionale au mari sanse de reusita in a se contopi intr-un ritm sublim si armonios. Crezi ca ai timp sa te opresti putin din graba de zi cu zi pentru a-ti focaliza intreaga atentie asupra omului iubit?

Experienta 'aici si acum'

A trai aici si acum alaturi de persoana de langa tine este modalitatea prin care fiecare partener reuseste sa fie prezent in relatia sa de iubire. Prezenta se masoara prin capacitatea noastra de concentrare a atentiei asupra a ceea ce ne intereseaza.

Insa, ce ne facem cu salbaticia gandurilor care asemenea unei herghelii de cai alearga tropaind pe campul mintii noastre?! O practica meditativa budista ne invata sa nu ne opunem acestei ingrate tendinte a mintii, sa observam cum se desfasoara si sa revenim la ceea ce ne interesa de fapt. Treptat, caii se vor imblanzi si, deci, gandurile noastre se vor potoli din tropait. Si mintile celor doi se vor intalni pentru a experimenta uniunea sufletelor lor intr-un dans artistic perfect.