Homosexualitatea este starea in care o persoana este interesata emotional si sexual de cei de acelasi sex cu ea.

de Ioana-Corina Marcu  - consilier psihologic – formare in evaluarea si consilierea experientialista a copilului, adultului, cuplului si familiei ioanacorinamarcu.wordpress.com

Nu exista o explicatie simpla pentru fenomenul homosexualitatii, avand in vedere complexitatea acestui comportament uman. Unii spun ca problema este genetica. Cu alte cuvinte, te nasti cu ea si nu poti face nimic in acest sens. Altii o considera o boala mentala, psihologica, ce se poate vindeca prin psihoterapie. O identitate psihosexuala conturata in mod deficitar datorita unei relatii dependente dar ostile cu mama, dar si lipsa unei figuri masculine paterne cu care baiatul sa se identifice adecvat, pot constitui cauze psihologice ale homosexualitatii.

Atunci cand tatal este absent, fiul si mama risca sa devina unul prizonierul celuilalt, pentru toata viata. Putem deduce astfel necesitatea obligatorie a separarii mama-fiu.

In lipsa tatalui, fiul nu va avea modele masculine cu care sa se identifice (doar daca nu va beneficia de atentia, sprijinul si afectiunea unui barbat care sa indeplineasca rolul tatalui absent). In mod normal, complexul Oedip se rezolva favorabil in jurul varstei de patru-cinci ani. Daca acesta nu se rezolva la aceasta vreme, atunci se poate reactiva undeva pe la pubertate. Atunci apar conditiile cele mai prielnice ca relatia mama-fiu sa se transforme intr-o adevarata lupta pentru putere. Iubirea grandioasa dintre cei doi devine un mediu propice pentru conflictele ce au ca miza evolutia individuala a fiecaruia.

In lupta sa pentru a-si castiga propria identitate masculina, el va deveni un adevarat razboinic. Va incerca, cu ardoare, sa se separe de mama pentru a se maturiza armonios.

Daca mama va intelege necesitatea fiului ei si ca este timpul sa-si acorde mai multa atentie ei insasi ca femeie, atunci lupta are sanse sa inceteze.

Acest tip de adolescenti isi cauta in mod instinctiv tatal, dorind ca astfel sa se separe de mama si sa-si creeze propria identitate masculina. Mama este nevoita sa accepte la un moment dat ca fiul este copilul ei, si nu partener, prieten sau amant. Doar asa se poate evita ca baiatul sa-si contureze o identitate psihosexuala neclara, cum este cea pe care o au barbatii de orientare sexuala homo.

In opozitie, o relatie pozitiva mama-fiu, il va ajuta pe acesta sa adopte o atitudine de viata increzatoare, energica, puternica, comportandu-se cu initiativa, cu inteligenta si cu creativitate.