Puncte 121
Orice actiune pe 121 iti aduce puncte care iti genereaza beneficii in cadrul comunitatii si pot fi folosite si ca moneda in shop.
Citeste mai multe despre puncte
Editura Humanitas Fiction
Dewey. Pisoiul din biblioteca unui mic oras cucereste lumea
Vicki Myron
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-973-689-480-0
Pret: 29 lei
O poveste universala despre dragoste, speranta si prietenie.
"Cu Dewey, veti rade si veti plange." - New York Post
"O poveste emotionanta... Nu numai portretul unui motan minunat, ci si o scrisoare de dragoste adresata bibliotecarilor." - Publishers Weekly
"Seducatoare, plina de viata si duiosie, aceasta poveste despre supravietuire, loialitate si iubire este un studiu de neuitat asupra felului admirabil si misterios in care animalele si bibliotecile imbogatesc umanitatea." - Booklist
Patruzeci de saptamani in fruntea listei de bestselleruri a ziarului New York Times. Carte tradusa in peste treizeci de limbi si vanduta in peste un milion de exemplare.
In curs de ecranizare, cu Meryl Streep in rolul lui Vicki Myron.
Ce impact poate sa aiba un animal asupra unei comunitati? Cate vieti poate el sa influenteze? Cum a fost posibil ca un pisoi abandonat sa transforme o biblioteca in centrul lumii, sa salveze un mic oras ame-rican si sa devina faimos?
Intr-o dimineata friguroasa de ianuarie, Vicki Myron, directoarea Bibliotecii Publice din orasul american Spencer, descopera un pisoi de numai cateva saptamani in cutia de recuperare a cartilor. Supravietuind in mod miraculos noptii geroase, motanelul este adoptat de angajatii bibliotecii, spatiul acesteia devenind noua lui casa. Nu dupa multa vreme, se dovedeste ca prezenta lui are un impact covarsitor asupra comunitatii. Dewey Citestemaimulte Carti, cum a fost numit in urma unui concurs, reuseste sa-i incante pe vizitatorii tot mai numerosi ai bibliotecii cu atentia, caldura si mai ales cu cel de-al saselea simt prin care stie de fiecare data cine are nevoie cel mai mult de el. Biblioteca si motanul ei devin punctul de convergenta pentru locuitorii orasului, greu incercati de criza economica din anii '80.
Si faima lui Dewey creste...
Vicki Myron s-a nascut intr-o ferma din apropierea orasului Spencer din statul Iowa. La treizeci si patru de ani, dupa o casatorie ratata si probleme de sanatate traumatizante, si-a luat licenta summa cum laude la Mankato State University si a urmat un masterat la Emporia State University. Din douazeci si cinci de ani cat a lucrat la Biblioteca Publica din Spencer, douazeci a fost directoarea institutiei.
Bret Witter este editor si scriitor. Crescut in nordul statului Alabama, locuieste in Louisville, statul Kentucky, impreuna cu sotia sa, cei doi copii si motanul Kiki.
Intr-un interviu, la intrebarea "De ce ati scris Dewey?", Vicki Myron raspundea: "Fiindca mi s-a cerut. De sute si mii de persoane... Astfel, cu ajutorul unui scriitor, am inceput sa astern pe hartie aceste amintiri". Scris de Vicki Myron in colaborare cu Bret Witter, volumul Dewey. Pisoiul din biblioteca unui mic oras cucereste lumea (Dewey: The Small-Town Library Cat Who Touched the World) a aparut in 2008, intrand imediat pe listele de bestselleruri din Statele Unite. Este tradus in numeroase tari. Datorita succesului de care s-a bucurat cartea, cei doi autori au publicat in 2010 un alt volum dedicat lui Dewey, Dewey's Nine Lives: The Legacy of the Small-Town Cat Who Inspired Millions. De asemenea, au scris impreuna mai multe carti pentru copii avandu-l pe Dewey ca personaj principal.
Povestea lui Dewey a inceput intr-o noapte friguroasa de ianuarie a anului 1988. Avea doar cateva saptamani cand a fost aruncat in cutia metalica de recuperare a cartilor apartinand Bibliotecii Publice din orasul Spencer, statul Iowa. Aproape inghetat, este gasit in dimineata urmatoare de Vicki Myron, directoarea bibliotecii -mama singura, ea insasi o supravietuitoare: reusise sa treaca peste pierderea fermei familiei, peste amenintarea unei boli incurabile si peste o casnicie esuata din cauza unui sot alcoolic. Ridicandu-se in doua labute, ca si cum incerca sa-si exprime recunostinta, pisoiul o cucereste imediat. Existenta lui Dewey, numit astfel dupa sistemul zecimal de clasificare a cartilor, ii va emotiona si ii va incuraja pe locuitorii oraselului Spencer, readucand entuziasmul, speranta si prietenia intr-o comunitate eterogena si dezbinata in urma crizei economice care a lovit centrul Statelor Unite ale Americii la mijlocul anilor '80.
Curand, Dewey devine subiect pentru articole de ziar, DVD-uri si documentare de televiziune, informatii despre el fiind publicate in gazete si reviste din toate colturile tarii, ba chiar si din Asia si Europa. Timp de nouasprezece ani, cat a trait in biblioteca, Dewey a fost un simbol al orasului Spencer, si asa a ramas chiar si dupa moartea lui, survenita in noiembrie 2006. Peste 270 de ziare americane au anuntat disparitia lui Dewey, printre ele numarandu-se New York Times si USA Today.
Carte recomandata de PURINA GOURMET.
 |
- fragment -
Capitolul 1 Cea mai friguroasa dimineata Ziua de luni, 18 ianuarie 1988, a fost strasnic de friguroasa. In noaptea precedenta, temperatura scazuse la -26 grade C, ca sa nu mai pomenim de vantul biciuitor care iti intra pe sub haine, facand sa-ti inghete pana si oasele. Era un ger naprasnic, chiar si simplul gest de a respira iti provoca durere. Asa cum stie toata lumea din Iowa, problema e ca la campie nu exista nici o bariera in calea vremii. Vantul bate dinspre Canada, peste ambele state Dakota, si da buzna in oras. Primul pod din Spencer, cel de peste raul Little Sioux, construit la sfarsitul anilor 1800, a trebuit distrus fiindca albia se umplea in asemenea masura cu gheata, incat toata lumea se temea ca pilonii aveau sa cedeze la un moment dat. In 1893, cand turnul de apa al orasului a ars - invelisul din paie folosit pentru a preveni inghetarea conductei ascendente a luat foc, iar toti hidrantii din preajma erau inghetati bocna -, un dop de gheata circular, cu diametrul de trei metri si grosimea de saizeci de centimetri, s-a pravalit din varful turnului, a strivit centrul comunitar de recreere, dupa care s-a spart in mii de bucati, risipindu-se pe intregul Grand Avenue. Asta ca sa va faceti o impresie despre ce inseamna iarna in Spencer. Nu sunt genul de persoana care se trezeste cu placere dimineata devreme, mai ales intr-o zi intunecata si innourata de ianuarie, insa am fost intotdeauna un om constiincios. La ora sapte si jumatate, cand am pornit-o spre serviciu, pe cele zece strazi parcurse de mine am vazut doar cateva masini si, ca de obicei, primul vehicul garat in parcare a fost al meu. Peste drum, Biblioteca Publica din Spencer era moarta - nici o lumina, nici o miscare, nici un sunet pana cand n-am apasat butonul intrerupatorului, animand astfel atmosfera. Sistemul de incalzire se declansa automat in timpul noptii, dar, la prima ora a diminetii, biblioteca tot semana cu un congelator. Oare a cui fusese ideea sa construiasca o cladire din ciment si sticla in nordul statului Iowa? Aveam nevoie de o cafea. Am intrat imediat in incaperea destinata exclusiv angajatilor - care nu era decat o chicineta dotata cu un cuptor cu microunde, o chiuveta, un frigider al carui continut era mult prea dezorganizat pentru gustul majoritatii, cateva scaune si un telefon pentru apelurile personale -, mi-am atarnat paltonul in cuier si-am pus de cafea. Apoi am rasfoit ziarul de sambata. Majoritatea editiilor locale puteau sa afecteze activitatea bibliotecii sau sa fie afectate de aceasta. Ziarul local, The Spencer Daily Reporter, nu aparea duminica si lunea, asa ca, in dimineata primei zile a saptamanii, ma puneam la curent cu stirile publicate in editia de sambata. - Buna dimineata, Vicki, m-a salutat Jean Hollis Clark, directoarea adjuncta, in timp ce-si scotea fularul si manusile. E un ger cumplit afara. - Buna dimineata, Jean, i-am raspuns punand ziarul deoparte. Pe mijlocul peretelui din spate se afla o cutie metalica de mari dimensiuni, cu capac mobil. Cutia avea saizeci de centimetri inaltime si un metru si douazeci latime. Era cam cat o masa de bucatarie pentru doua persoane, cu picioarele taiate la jumatate. Un tobogan metalic se ridica din partea superioara a cutiei si disparea in perete. Celalalt capat dadea in aleea din spatele cladirii si avea aspectul unei fante: pe acolo erau returnate cartile, in afara orelor de program. In cutia de recuperare a unei biblioteci poti sa gasesti tot felul de lucruri - gunoaie, pietre, bulgari de zapada, cutii de suc. Bibliotecarii nu vorbesc despre asta, ca sa nu le dea oamenilor idei, dar toate institutiile similare se confrunta cu aceasta problema. Probabil ca in aceeasi situatie se aflau si centrele de inchirieri de casete video. Daca decupezi o gaura intr-un zid, nu faci decat s-o cauti cu lumanarea. Mai ales atunci cand deschiderea da spre o alee laturalnica, aflata peste drum de scoala generala a orasului, adica asa cum statea situatia in cazul Bibliotecii Publice din Spencer. Ni s-a intamplat de mai multe ori sa tresarim speriati in mijlocul zilei din cauza unui zgomot puternic venit dinspre caseta de recuperare. De fiecare data s-a dovedit a fi vorba de o petarda. In weekend caseta se umplea cu carti, asa ca in fiecare zi de luni incarcam volumele intr-un carucior special. Ulterior, functionarii le inregistrau si le reasezau pe rafturi. In dimineata aceea de luni, cand m-am intors cu caruciorul, am gasit-o pe Jean in picioare, in mijlocul incaperii. - Am auzit un sunet. - Ce fel de sunet? - In cutia de recuperare. Cred ca e un animal. - Un ce? - Un animal. Cred ca e un animal in cutia de recuperare a cartilor. Atunci am auzit si eu zgomotul: un soi de harait infundat, venind de sub capacul metalic. Nu parea insa a fi un animal. Suna mai curand ca un mosneag care se chinuie sa-si dreaga vocea. Deschiderea de la capatul toboganului nu avea o latime mai mare de cativa centimetri, asa ca nici un batran n-ar fi putut sa se strecoare pe-acolo. Trebuia deci sa fie un animal, nu aveam nici cea mai mica indoiala, dar ce fel de animal? M-am asezat in genunchi, am pus mana pe capac si m-am rugat ca inauntru sa fie o veverita. Primul lucru pe care l-am simtit a fost o pala de aer inghetat. Cineva blocase deschiderea fantei cu o carte, si capacul de sus ramasese ridicat. In cutie era la fel de frig ca afara, sau poate si mai frig, deoarece recipientul avea peretii metalici. Ai fi putut sa tii acolo pana si carne congelata. Imi tineam rasuflarea din pricina emotiilor, cand am vazut pisoiul. |
||
Comentarii
Pentru a posta un comentariu trebuie sa fii membru 121
Acceseaza contul tau 121
Ai uitat parola?Click pentru recuperare parola
Nu ai cont?Creeaza-ti un cont 121
Dewey. Pisoiul din biblioteca unui mic oras cucereste lumea
Harta lumii nevazute
Totul sub Cer
Cazul Jane Eyre
Suma zilelor
PARTENERII BIBLIOTECII 121.RO:
Publicitate
23
May
Tema emisiunii:
Despre frumusete si Kabbalah cu Thea Haimovitz
Frumoasa, mereu tanara si proaspata, spirituala si calda, tot timpul la curent cu cele mai noi trenduri in frumusete si sanatate: Thea Haimovitz este unul dintre cei mai ...[Citeste mai departe]
Vezi toate emisiunile
Devino prietena noastra pe Facebook si pastreaza legatura cu noutatile din comunitatea 121.