Ati scris vreodata o poezie? Fie ea si de doua strofe sau numai de cateva versuri, fie si fara rima... La un moment dat in viata pe fiecare dintre noi ne 'incearca' talentul liric si mazgalim cateva versuri pe o foaie, intr-un caiet sau, mai nou, pe blogul personal (ca tot e 'la moda').
Daca nu ati scris niciodata o poezie, cu siguranta ati citit cateva. Imi aduc cu drag aminte de anii de scoala, cand citeam cu nesat din versurile lui Eminescu. Mi-a placut Luceafarul, desi mult mai tarziu am inteles ce voia sa spuna 'geniul pustiu' acolo cu adevarat. Am redescoperit pe rand poeziile lui Bacovia, cu tristetea lor, apoi 'Florile de mucigai' ale lui Tudor Arghezi. Dupa scoala nu am mai citit poezii multi ani, insa de curand l-am redescoperit pe Nichita Stanescu. Iata cateva versuri de-ale lui care mi-au placut foarte mult:
Ritual
Acest cuvant aspru, rupt
Ca o vertebra din adevarul meu,
sa cada ca un cerc si ca un viaduct
rasfrant in apa, curcubeu,
sa cada-n jurul tau jumate piatra
si jumatate umbra fluturand,
si sa te tina maritata
cu fiecare-al mortii mele gand,
si sa te tina in silaba lui de fier,
inchisa ca-ntr-o verigheta aspra,
sa-ntinda peste ochiul tau un cer,
si-n jurul inimii sa-ti fie coasta,
cea de nerupt, cea dureroasa,
din care curge catre lume
vita de sange generoasa,
murind mereu pe sub acelasi nume.
Poeziile ne alunga de multe ori uratul din suflet si ne pot face sa plangem sau sa vibram de bucurie, asa cum a simtit si poetul in momentul in care a pus versurile pe hartie. Poeziile reprezinta una dintre cele mai frumoase expresii ale sufletului nostru.
Daca ai scris vreodata o poezie, te invitam sa ne-o impartasesti si noua pe site sau sa ne-o citesti in direct la emisiunea 121 LIVE de miercuri, 9 iunie, ora 15:00.
Daca nu ai compus nici una, trimite-ne poezia ta preferata si spune-ne autorul.
Cele mai frumoase poezii vor fi premiate in direct miercuri, la 121 LIVE cu un DVD si o carte.
Iohanna Purdea
iohanna.purdea@121.ro
[Iti incepi fiecare dimineata in fata computerului, cu o cafea alaturi, citind mesajul din sticla? Daca iti plac mesajele noastre si ai si tu ceva de transmis membrilor 121, click aici!]
|
|
|
| vanghelis007, 04.06.2010 07:02:07 |
Ar fi trebuit sa spui cate poezii vrei sa scriem.Imi plac si DVD-urile, imi plac si cartile.Stiu ca nu am sa obtin nici una dintre ele pentru ca nu voi citi poeziile mele in direct,.Nu sunt pregatit pentru asta si nu voi fi niciodata.Dar pentru ca Nichita Stanescu este ploiestean ca si mine, am sa iti scriu cateva poezii pentru acel inger al sufletului tau caruia ii plac poeziile.Si imi cer iertare ca nu pot fi la fel de bun ca Eminescu sau ca Nichita.
Scuzati de iubire, scuzati de deranj,
Trec umbrele visuri imbracate oranj,
Se duc cu iluzii-n desertul salbatic,
In care sunt pururi, insetatul ostatic.
Oazele plang langa ochiuri de apa,
Nisipul ma striga si-n dorul meu sapa,
Tunele de umbra, tunele de sete,
Din care doar noaptea mai bea pe-ndelete.
Arborii sangera in sicomori,
Aripile albe cu ingeri in zori,
Si setea se urca, fantana in trup,
Ca apa s-o beau si apoi sa ma duc...
Scuzati de iubire, scuzati de deranj
Trec umbre de visuri imbracate oranj. |
|
|
|
|
| laviniacerasela, 04.06.2010 09:20:34 |
Cu viata bratara
Iubesc miile de clipe
picurate frumos cu iubire,
Si condeile de ceara
ce scriu fericire.
Imi rup dejnadejdea
ce striga tacere,
Si paznici pun
in drum spre cadere.
Ferestre inchise
in timp de uitare,
Raman vesnic blocate
in veacuri solitare.
Iar pasii dinainte
cu teama de inceputul mut,
Imi tremura firavi
sub cerul de-mprumut.
Si trec din nou grabita
pe langa toamna ce fuge afara,
Prin viata ce mi-a fost harazita
ca salba si bratara.
Autor:Lavinia Cerasela
|
|
|
|
|
| Player_pit, 04.06.2010 09:51:54 |
Gandindu-ma la tine,
mergand incet, agale,
cu capul printre stele
zambesc la fel ca ploaia.
Prin minte se zareste
un gand ce nu-i cuminte,
ma face sa ma-ntreb
ce-o fi oare cu mine?
Vioi, imi raspund sincer
ca s-ar putea sa fie,
un sentiment maiastru
Gandindu-ma la tine. |
|
|
|
|
| Di2005, 04.06.2010 11:56:14 |
| Foarte frumoase poeziile voastre! Va multumesc pentru ca le-ati impartasit cu noi, cei mai putin talentati, insa la fel de amatori de poezie ca si voi. Felicitari si continuati sa scrieti. Poate intr-o zi (de ce nu vanghelis007?), daca va hotarati sa faceti publica aceasta arta cu care ati fost inzestrati, veti putea sta alaturi de alti poeti, ca Nichita, Eminescu, Bacovia, Arghezi, Ion Barbu si lista poate continua... Daca ei nu ar fi indraznit sa-si faca publice creatiile, ce s-ar fi ales de literatura romana?! |
|
|
|
|
| done1963, 04.06.2010 17:08:17 |
Frumos... FOARTE FRUMOS, tot ce am citit mai sus! Nu degeaba se spune ca "romanul s-a nascul poet"!
Astazi am lipsit de la ora de poezie si, ca de obicei, am ajuns sa va citesc cu mare intarziere... Incerc acum (zadarnic as spune, haha!) sa recuperez (chiar daca majoritatea cititorilor au trecut deja pe aici) si voi posta totusi doua poezii... Doua link-uri, mai precis, caci trebuie sa plec si nu mai am vreme sa tastez atat de mult... Multumesc potentialilor... ascultatori! Copy/paste:
www.youtube.com/done1963#p/a/f/1/yMexNkFPkIQ
www.youtube.com/done1963#p/u/13/2lU9VKZzmpo
Sa aveti un weekend plin... de poezie!
|
|
|
|
|
| NicoMpiscotel, 04.06.2010 20:04:45 |
| Super poeziile am si eu cateva...dar chestia este ca uneori sunt o mica bacoviana....poate imi voi atasa si eu una din poezii...:) |
|
|
|
|
| vanghelis007, 04.06.2010 20:14:54 |
Desi satul, de tine-mi este foame,
Instinctele ma mana mai presus,
In universul asta care doarme,
Si unde ca un inger tu te-ai dus.
Eu ma rotesc luceafar de-ntunerec
La usa de dorinte ca sa bat,
In cantece, in nopti sa te desferec,
Cu flori de frezii si cu flori de mac.
Nimic nu-i mai maret decat esti tu,
Si timpul care-ncearca sa ne schimbe,
Prin labirint de vorbe sa ne plimbe,
Cu florile ce-au sangerat acu.
|
|
|
|
|
| Di2005, 05.06.2010 12:05:17 |
| Splendide postarile voastre! Mi-am delectat sufletul citindu-le! Eu nu am scris poezii decat in copilarie, dupa care am realizat ca imi lipsea cu desavarsire talentul, asa ca am renuntat. Insa iubesc mult poezia de calitate, ca cea pe care o scrieti voi, toti cei ce ati postat mai sus. Dupa parerea mea, aveti mari sanse sa mergeti mai departe cu creatiile voastre, in sensul ca puteti aspira la "statutul" de creatori recunoscuti de poezie, daca reusiti sa treceti peste inerenta teama de a va "pune putin sufletul pe tava". Oricum, dupa parerea mea nu aveti de ce va teme, deoarece iubitorii de poezie si cei ce reusesc sa descifreze tainele ascunse in spatele cuvintelor alese cu maiestrie pentru a ne face sa vibreze sufletele, sunt la fel de sensibili si generosi ca si voi, deoarece altfel nu ar sti "sa va citeasca". |
|
|
|
|
| vanghelis007, 05.06.2010 14:52:27 |
Migram incet catre eternitate,
Lasam in urma doar singuratati,
Luceferi vii alunecand prin noapte,
Cu fosnetul uitat in alte nopti.
In geamul orb, suntem furtuni de vara,
Ingenuncheate seara in pridvor,
De lacrimile tale de vioara,
Aripa ingerului calator.
Trec noptile prin tine speriate,
Ca frunzele cazute din copaci,
Sunt dorurile noastre disperate,
Cand nasturii la bluza ii desfaci.
|
|
|
|
|
| done1963, 05.06.2010 16:18:58 |
Eheee, constat cu placuta surprindere ca "ora" de poezie s-a prelungit... Frumoase-s toate! Felicitari, vanghelis007, felicitari tuturor!! In weekend fiind, se pare ca avem putin timp si pentru asa ceva...
AMINTIRE...
Afara ploua neincetat,
Dar cine stie oare,
Cand inimile noastre bat
In suflete e soare!
O soapta doar rostita
Precum o adiere,
Cazuram in ispita,
E ziua cea de miere!
In clipa fara de egal
Privirile se intalnesc,
Si in acest amor total
Simt cum intineresc...
Si buze calde se-ntalnesc
In cel mai tandru dans,
Tangoul unui "te iubesc"
Ne tine in suspans...
Iar mana 'luneca usor,
Ca umbra unei soapte,
Si trupul simte un fior,
Divin, in miez de noapte.
.........................
Ramane dorul unui vis
Cand amintirea vine,
Am fost atunci in paradis
Si ma gandesc... la tine!
ARAMA Done Filip
|
|
|
|
|
| done1963, 05.06.2010 16:31:12 |
Eheee, constat cu placuta surprindere ca "ora" de poezie s-a prelungit... Frumoase-s toate! Felicitari, vanghelis007, felicitari tuturor!! In weekend fiind, se pare ca avem putin timp si pentru asa ceva...
AMINTIRE...
Afara ploua neincetat,
Dar cine stie oare,
Cand inimile noastre bat
In suflete e soare!
O soapta doar rostita
Precum o adiere,
Cazuram in ispita,
E ziua cea de miere!
In clipa fara de egal
Privirile se intalnesc,
Si in acest amor total
Simt cum intineresc...
Si buze calde se-ntalnesc
In cel mai tandru dans,
Tangoul unui "te iubesc"
Ne tine in suspans...
Iar mana 'luneca usor,
Ca umbra unei soapte,
Si trupul simte un fior,
Divin, in miez de noapte.
.........................
Ramane dorul unui vis
Cand amintirea vine,
Am fost atunci in paradis
Si ma gandesc... la tine!
ARAMA Done Filip
|
|
|
|
|
| vanghelis007, 05.06.2010 17:02:31 |
Eu sunt batran, poeziile-s batrane,
Incerc sa-mpac trecutul cu prezentul,
Doar trecerea pe drumul tau ramane,
Si eu in vesnicii mereu absentul
Am vrut sa cant dar lira-i raguisita,
Si pasarea nu triluieste bine,
Tacerea se intinde infinita,
Ca un amurg in umbrele carmine.
De-aceea las doar ingerii sa planga,
In floarea care creste la apus,
Cand pun pe umar aripa mea stanga,
Si cu iubirea ploilor m-am dus.
Vei mai gasi uitata poate urma,
Sapata intr-o scoarta ca un semn,
Cand alba noaptea te ingroapa luna,
In vesnicia umbrelor de lemn. |
|
|
|
|
| done1963, 05.06.2010 19:30:50 |
TOAMNA
Stejarii tineri, ce-au crescut
Pana la soare,
In toamna 'ceasta au cazut...
De pe picioare!
Si pasarile, ce-au zburat
Pe o carare,
In toamna asta au picat...
Fara suflare!
Un cer curat, ce a durat
O scurta vara,
De toamna grea-i imbratisat...
Ca de-o povara!
ARAMA Done Filip
|
|
|
|
|
| diarux, 05.06.2010 19:58:25 |
hmmmmm, m-ati starnit....
merg si cele...mai putin conventionale? pentru ca ale mele nu le numesc niciodata poezii...ele sunt ganduri si atat...
...daca m-ai intreba ce aud
as spune o adiere de aripi
inchisa intr-o inima pulsand
sau linistea dintre bataile clopotului
daca m-ai intreba ce vad
as spune un vis
de toamna sau vara sau iarna
sau ochii senini privind inauntrul meu
daca m-ai intreba ce simt
as spune ca ma cufund
intre brate, intre priviri, intre doua suflete
sau ca ma mangaie vantul pe pleoapa inchisa
daca m-ai intreba ce sunt
aici n-as mai spune nimic....
nu sunt nimnic, nu sunt nimeni
doar poveste
rux |
|
|
|
|
| done1963, 05.06.2010 20:31:26 |
(gand la gand cu cei... "starniti")
Un OM...
sau "Daca"
De poti
pastra in suflet
taina calda a iubirii,
sa sufli cu o vorba
intreaga-ti dusmanie,
sa aperi cu trupul
ce vrea o omenire,
sa-ti pretuiesti semenul
fara a-l preaslavi;
De poti
sa simti durerea stejarului
ce geme sub topor,
sa ai in ceasul mortii
convingerea nemuririi,
si tot ce-i timp - clipa sau vecie -
sa-ti para doar o viata;
De poti
ca toate acestea
sa le cuprinzi in tine,
iar bratele si mintea
sa poata infaptui,
atunci te bucura
de ce poti fi...
www.done.cabanova.ro
|
|
|
|
|
| vanghelis007, 05.06.2010 22:07:00 |
Ne strangem la piept intr-un cer de matase,
Si strig si astept durerea ta-n oase,
Ce urca celesta, tacuta-n calcaie,
In umbrele stelei cu miros de tamaie.
Si-mprastie zidul cu verdele iederi
Umplandu-ne ziua cu albe-neincrederi,
Se scurge nisipul somnolent in clepsidra,
Si ingerul plange rastignit in firida.
Iubirea cu maci intre noi infloreste,
Si nucul spre seara din fluier doineste,
Iar dorul isi sparge pe tarm scoica verde,
In freamat de suflet tacerea o pierde.
Ramane cuvantul sa sangere seara
Cand timpul isi frange in frunze vioara.
|
|
|
|
|
| vanghelis007, 05.06.2010 22:30:17 |
Sa nu vorbim, tacerea sa ne-ngroape,
Intr-un apus ce trece pe aproape,
Intr-un apus ce creste singuratic,
O floare cu mirajul ei tomnatic.
Sa te adun, fiinta risipita,
Din dorul ce ne bantuie ispita,
In abandonul razelor de luna,
Cand ne saruta noaptea impreuna,
Sa iti iubesc aripa ta cea stanga,
Ce sta in ceruri gata ca sa planga,
Sa iti mangai aripa dreapt-a ta,
In noptile in care ne-o ploua.
Si gura rosie sa ti-o sarut,
Dintr-un rubin inca neinceput,
Si sunetul viorilor din tine,
Cu maci salbatici si culori carmine.
|
|
|
|
|
| Angejolie21, 06.06.2010 13:18:02 |
Traiesc printre amintiri
Traiesc printre amintiri si ma ascund de tine
Oare tu simti cat sufar?
Nu, pentru tine aceste trairi sunt mult prea divine...
Asa ca ma acopar...
Intre agonie si extaz, jonglam amandoi
Eu vreau sa te descopar
Tu nu ma lasi, nu vezi ce ar putea fi intre noi
Asa ca ma acopar...
Daca iti spun "Te iubesc", ma vei crede?
Te vei gandi la mine ca la un gingas nufar?
Probabil ca nu, in inocenta mea te voi pierde
Asa ca ma acopar...
Cu mult drag,
Ange |
|
|
|
|
| vanghelis007, 06.06.2010 13:28:27 |
Trece ziua zvarlind din copite
Cu ramuri ce se clatina pe rand,
Sfioase jocuri de lumini tacute
Cu intuneric noptile cuprind
Vedenii albe flutura-n gradina,
Se misca primavara in priviri,
Si-aromele de floare se inchina,
In palcul inflorit de trandafiri.
Vino iubito-n parc ca o racoare,
Pe-aleea goala sa pasesti sfioasa,
Invaluita-n semne de-ntrebare,
In parul tau de salcie pletoasa,
Si ma saruta-ncet si apasat,
Cu noaptea-n carne tremurand himeric,
Cu cerul tau de stele clatinat
Cantand de pasari si de intuneric.
|
|
|
|
|
| Angejolie21, 06.06.2010 13:39:44 |
M-am obisnuit sa calc peste cadavre
Pana acum nu credeam ca e un lucru rau...
Te-am intalnit pe tine printre epave
Si acum pot sa zic ca imi pare rau...
De acum, am alta viata inainte
Cu tine in gand, merg mai departe...
Spre un viitor mustind de dorinte,
Las in urma un noian de sperante desarte...
Cu mult drag,
Ange |
|
|
|
|
| vanghelis007, 06.06.2010 17:37:17 |
Plopii fosnesc, noptile cad peste case,
Florile cresc risipite-n zavoi,
Prin zilele mele trec fecioare frumoase,
Mai bate si vantul, ma mai uda si ploi.
Cocorii prin mine se duc catre toamna,
Din aripi miscand frunze moarte ce cad,
Pasii iubirile-n drum le rastoarna,
In tine si mine, Luceferii noptile ard.
Tu vii si te duci eterna speranta,
O floare mladie, subtire, uitata,
Aud cand suav, apesi toamna pe clanta,
Cand vantul pe salcie o-nfrigura toata.
Sta luna-ntre crengi de cer spanzurata,
Tacerea mai roade acum din barlog,
Si gura ti-e dulce ca o ciocolata,
Si tainele noptii in ore ma sorb.
Ramane doar luna, albind in nestire,
Orasul ce doarme in umbre culcat,
Si-ntre noi ratacit e-un poem de iubire,
Pe care de maine il vom fi uitat.
|
|
|
|
|
| nicolalavinia, 07.06.2010 04:47:46 |
CINE MOARE?
de Pablo Neruda
Moare cate putin cine se transforma in sclavul
obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi
traiectorii; cine nu-si schimba existenta; cine nu
risca sa construiasca ceva nou; cine nu vorbeste cu
oamenii pe care nu-i cunoaste.
Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru.
Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera
negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui
vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca,
oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii.
Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este
nefericit in lucrul sau; cine
nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis; cine
nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile
"responsabile". Moare cate putin cine nu calatoreste; cine nu
citeste; cine nu asculta muzica; cine nu cauta harul din el insusi.
Moare cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu se lasa ajutat
Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si
detestand ploaia care nu mai inceteaza. Moare cate putin cine
abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput; cine nu intreaba
de frica sa nu se faca de ras si cine nu raspunde chiar daca
cunoaste intrebarea. Evitam moartea cate putin, amintindu-ne
intotdeauna ca "a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul
fapt de a respira. Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o
fericire splendida. Totul depinde de cum o traim... Daca va fi sa te
infierbanti, infierbanta-te la soare Daca va fi sa inseli,
inseala-ti stomacul. Daca va fi sa plangi, plange de bucurie. Daca va
fi sa minti, minte in privinta varstei tale. Daca va fi sa furi, fura
o sarutare. Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica. Daca va fi sa simti
foame, simte foame de iubire. Daca va fi sa doresti sa fii fericit,
doreste-ti in fiecare zi... |
|
|
|
|
| vanghelis007, 07.06.2010 09:12:40 |
De ce esti tu iubito-atat de trista?
De ce ti-e sufletul asa pustiu?
Ca lacrimile tale mai persista
Si pe hartia asta care scriu.
Durerea ta in intuneric geme,
Chiar daca esti iar prada unui vis,
Si stelele se clatina pe gene,
Intr-un preludiu inca interzis.
Tu noaptea mea, cu dorul tau m-alina,
Cu glasul tau ce tainic m-a vrajit,
Cu sarutari care au sa ma tina,
Din zorii noptii pan' la asfintit.
Si lasa luna in singuratate,
Prin cerul ud sa tremure din trup,
Cand aplecat pe farmecele toate,
Cu rosii maci, faptura am sa-ti rup.
|
|
|
|
|
| vanghelis007, 09.06.2010 03:55:24 |
Oh, trupul tau atat de dulce
Cu ochii negri de carbune,
Iubire-aproape mi-o aduce,
Cu doruri ce ma-ncing nebune,
Si simt in carne cum ma ploua
Surasul tau crescut in maci,
Cand gura, gura mi-o inroua,
Cand alb, camasa o desfaci,
Si trupul meu il calci in joaca
Cu ritmul prins in pasi de hora,
Cand noaptea, flacara buimaca
In mine arde aurora,
Ne clatinam ca doua valuri,
Ce trec pe mari, vaslind alene,
Sa franga dorul dintre maluri
Cu dulci alunecari de gene. |
|
|
|
|
| iohannapurdea, 10.06.2010 09:10:29 |
Multumim mult pentru mesajele si versurile voastre! Aveti talent, nu gluma! Toate ne-au placut, dar am decis - in redactie, de comun acord - sa acordam premiul lui Vanghelis 007 - ne-au placut mult versurile tale, vanghelis, felicitari! Ar trebui sa continui si chiar sa publici! Nu te sfii, ai talent! Felicitari, iti vom trimite dvd-ul prin posta. Daca va intrebati ce s-a intamplat cu cartea anunatata la premuiu, aceasta a fost castigata de un ascultator la emisiunea 121 LIVE de miercuri, 9 iunie, care ne-a sunat in emisie si ne-a citit niste versuri foarte frumoase de dragoste.
Ne gandim sa continuam subiectul cu poezia, poate facem si o rubrica permanenta pe site, am vazut ca v-a placut si ar fi frumos sa va dam spatiu sa va desfasurati si sa creati!
Mult succes tuturor, multumim ca ne cititi!
O zi frumoasa!
Iohanna |
|
|
|
|
|
|
