Mesajul din sticla
Prietenia la locul de munca
09/08/2010
Fiecare persoana isi doreste sa se simta bine la locul de munca. Sa se simta cat de cat in largul sau si sa vina la munca cu un zambet, sa plece satisfacut iar orele petrecute acolo sa fie cat mai agreabile. Foarte mult te ajuta in aceasta privinta prietenii.
Sa-ti faci prieteni la munca este oarecum inerent. Petreci cea mai mare parte din zi impreuna cu oamenii aceia, poate petreci chiar mai mult timp decat o faci cu familia ta. E greu sa crezi ca nu vei gasi pe cineva cu care sa fii pe aceeasi lungime de unda si cu care sa legi prietenii care vor dura si dupa ce nu veti mai lucra impreuna.
Prietenii la munca te ajuta sa treci peste situatii dificile, te inteleg cand ti-e greu, te ajuta la nevoie, ba chiar, poate, iti mai acopera vreo boacana. Insa fii atenta! La locul de munca, prioritara trebuie sa fie munca, nu prietenia. La job vii sa muncesti si sa-ti faci meseria. Poate micile tale barfe cu prietena la cafea nu vor fi vazute cu ochi buni, poate faptul ca va acoperiti una pe alta la fel, nu va fi acceptat.
In plus, daca intervine un conflict de natura personala intre voi, asta va poate afecta munca. Si invers: conflictele personale afecteaza prieteniile. E, intr-o masura putin mai mica, aceeasi situatie cu relatiile la locul de munca
Nu e nimic rau sa ai cu cine sa-ti bei cafeaua la munca. Insa trebuie sa stii sa separi domeniile si sa prioritizezi relatiile.
Tu ai prieteni la munca?
Silvia Marinescu,
Articol preluat de pe sheblogs.121.ro
[Iti incepi fiecare dimineata in fata computerului, cu o cafea alaturi, citind mesajul din sticla? Daca iti plac mesajele noastre si ai si tu ceva de transmis membrilor 121, click aici!]
Numele ei este sinonim cu gratia, frumusetea si delicatetea. Daniela Nane, o actrita de care a auzit
[spune-ti parerea]
Comentarii
Di2005
non-membru, In data de 08/08/2010
As avea multe de spus aici... Anumite persoane sustin ca nu ne putem face prieteni la locul de munca. Insa eu ma gandesc ca e trist sa petrecem cel putin 8 ore pe zi alaturi de oameni care nu ne sunt decat colegi si cu care nu dorim sau nu indraznim sa devenim mai mult decat atat. Am avut parte, din pacate, si de persoane ce mi-au spus clar ca, in momentul in care nu le voi mai fi colega, vor uita cu desavarsire ca am existat vreodata in viata lor... Insa eu nu zunt facuta din acelasi aluat, iar asemenea atitudini m-au facut sa traiesc un sentiment acut de frustare si chiar tradare. Oare chiar asa e?! Cat suntem colegi trebuie doar sa ne \"toleram\", pentru ca in momentul in care, din diverse motive, cand drumurile ni se separa, sa pretindem ca nu ni s-au incrucisat niciodata?! Nu sunt adepta acestui mod de a vedea lucrurile si sunt convinsa ca cei ce cred in anumite valori morale nu vor arunca niciodata in ghena uitarii anii in care am fost \"colegi\" impreuna, la bine si la rau. Pe undeva as putea compara aceste momente cu cele pe care le-am trait in anii de scoala. Chiar daca la un moment dat viata a facut in asa fel incat drumurile sa nu ni se mai intersecteze, amintirile frumoase ne vor ramane intotdeauna, iar bucuria revederii va fi intotdeauna vie... O zi frumoasa tuturor!
danicluj
non-membru, In data de 09/08/2010
cred ca este posibil sa ai prieteni la locul de munca. trebuie insa sa fii atent cu cine te imprietenesti si sa fii capabil sa separi eventuale conflicte personale de cele profesionale cu aceeasi persoana. eu am doi prieteni f. buni la locul de munca, mergem in pauza de masa in fiecare zi impreuna si ne intalnim (mai rar) dar si in timpul liber. acea pauza de masa este pt. mine o sursa de energie pt. ca ne simtim f. bine, radem, ne destindem. O zi frumoasa la munca cu colegii/ prietenii!
vanghelis007
non-membru, In data de 09/08/2010
Imi place.Chestia asta este mortala: \"sa vina la munca cu un zambet, sa plece acasa fara el.\" Hai sa precizez.Am observat ca atunci cand un om iti zambeste, o face fie din cauza ca nu sta bine cu nervii, fie ca incearca sa te fraiereasca.Odata cineva mi-a oferit o cafea si prima persoana pe care am controlat-o cu mare atentie cand a iesit afara din institutie a fost persoana aceea.Am descoperit astfel cateva lucruri foarte interesante si chiar m-am intrebat cum pot intra toate acestea intr-o ceasca.Dupa aceea, fiecare intreba pe cine apuca sa spuna cine este de serviciu in ziua aceea la poarta.Daca vroiam sa aflu amanunte nostime, era suficient sa intreb pe ceilalti colegi cate cafele au baut in ziua anterioara.Le-am spus ca asta este un test UNESCo, legat de relatia amiabila dintre patroni si salariatii lor. Nu am inteles din ce cauza, unii colegi intrasu dimineata zambind cu gura pana la urechi iar cand ieseau, parca inghitisera un varf de matura sau o lamaie pe nemestecate.Deoarece zambetul acesta la intrare era destul de pitoresc, mi-a venit ideea sa fac o experienta inedita.Cand unul dintre colegii mai tineri a intarziat la program cu vrei 20 de minute, si se pregatea sa intre de poarca cucerise redutele de la Bobalna, l-am invitat in cabinetul meu de lucru si l-am rugat sa desfaca geanta conform dispozitiei conducerii( dispozitie pe care aceasta nu o daduse niciodata pentru ca avea alte preocupari.) Deasupra lucrurilor aceluia trona sfidatoare o sticla de un litru de vodca, pe care am extras-o ca pe un sarpe veninos cu doua degete.Colegul s-a facut rosu, fara sa fi baut macar o gura. -Ceasul rau, pisica neagra.-mi-a zis el.-Sa moara mama daca stiu cum a aparut aici. -Daca faci cumva aluzie la mine trebuie sa spui ceasul rau, motanul negru si acela sunt eu.. Asa ca uneori prieteniile servesc de foarte multe ori in scopuri infractionale. Dincolo de program poti fi prieten cu cine vrei.Dar in timpul programului, prietenul se cunoaste fata de dusmanul tau sau cel care iti doreste raul, dupa ceasca de cafea, zambetul sau sticla de vodca pe care ti-o ofera.
andrerox
non-membru, In data de 09/08/2010
Imi place mesajul tau de astazi Silvia. Nu stiu daca poate exista prietenie adevarata si sincera la munca la locul de munca. Mai degraba una formala. Cel putin eu pana acum asa am intalnit. Numai prietenii de forma daca se pot numi prietenii. La primul meu loc de munca am intalnit persoane foarte zambitoare la prima vedere dar pe masura ce am inceput sa lucrez cu ele si sa le cunosc mai bine mi-am dat seama ca acele zambete erau de fapt false, ipocrite. Desi am incercat sa ma incadrez foarte bine in grupul colegelor si sa fiu cat mai sociabila, amabila si de ajutor, pentru ca ma asteptam sa colaborez foarte bine cu acele persoane, mi-am dat seama ca de fapt era imposibil pt. ca efectiv nu aveam cu cine. Colegele mele erau tot timpul puse pe cearta si au facut tot posibilul sa imi faca viata amara astfel incat sa fug de acolo mancand pamantul. Desi la inceput am ignorat toate aceste rautati pe parcurs mi-am dat seama ca nu se merita sa raman in locul acela in care nu puteam sub nici o forma sa colaborez cu acele persoane. Pana atunci nu ma confruntasem foarte mult cu rautatea oamenilor insa dupa ce am vazut cum stau lucrurile mi-am dat seama ca nu trebuie sa suport acea stare de lucruri. Ci trebuie sa merg mai departe si sa imi incerc norocul in alta parte, undeva unde sa gasesc intelegere si sa pot colabora cat mai bine cu cei de langa mine fara sa existe acea stare de mediu. Un mediu ostil in care cei de langa tine nu te respecta si iti fac viata imposibila deoarece poate si lor la randul lor li se face viata imposibila zi de zi si se se simt frustrati din acest motiv si vor sa experimenteze aceasta stare pe cei care nu fac parte din mediul lor familial.
andrerox
non-membru, In data de 09/08/2010
Intre timp mi-am gasit un alt loc de munca unde lucrez si in prezent. Aici am inceput bine pt. ca lucrurile erau diferite fata de cele de la ultimul meu loc de munca. Insa pe parcurs mi-am dat seama ca si aici sunt anumite situatii asemanatoare cu cele din mediul din care am plecat. Ba chiar am intalnit o colega daca o pot numi asa care este mai rea decat toate celelalte la un loc. Niciodata nu am putut sa inteleg de ce are tot timpul atitudinea aceea. O alta colega mi-a spus ca probabil dupa parerea ei este nemultumita de cand s-a nascut si de aceea se manifesta asa. Insa ceea ce nu inteleg eu este de ce nu isi poate lasa problemele personale acasa. Pentru ca nu este normal si nu este frumos sa perturbi mediul de la munca cu nemultumirile tale personale. Si dupa cum va spuneam aceasta persoana tot timpul este nemultumita si morocanoasa si isi varsa nervii pe cine ii iesea in cale. Si in special pe mine. Niciodata nu am inteles motivul pt. care se purta asa cu mine. Am cautat tot timpul sa ma inteleg cu cei de langa mine si sa fiu de ajutor. Si ma asteptam sa colaborez f bine chiar si cu aceasta colega cu toate ca mereu imi raspundea ironic sau tipand fara vreun motiv anume. Probabil pt. ca nu ii raspundeam in acelasi mod in care ea imi raspundea o enerva si mai tare. Insa sa ma comport in acelasi mod in care ea se comporta nu era modul, stilul meu de viata. Vroiam sa ii arat ca nu eram dispusa sa ma cobor la acelasi nivel cu ea, si ca eu intotdeauna indiferent cum s-ar comporta ea cu mine, eu ii voi arata respect. Pentru ca stiu ca oamenii pot fi schimbati prin atitudinea noastra. Si chiar daca nu vor dori sa se schimbe noi trebuie sa ii acceptam asa cum sunt insa trebuie sa stim sa ne facem respectati. Daca vrei sa fii respectat trebuie sa inveti sa respecti.
andrerox
non-membru, In data de 09/08/2010
Biblia spune in Proverbe Un raspuns bland potoleste mania, dar o vorba aspra atata mania. Cat de adevarata este aceasta afirmatie. Insa cea mai interesanta afirmatie in legatura cu modul nostru de a ne comporta cu ceilalti o face Isus atunci cand spune in Matei Tot ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel. Luca Ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel. Deci daca dorim sa fim respectati trebuie sa invatam sa respectam la randul nostru. Aceasta colega mi-a spus ca pe ea nu o intereseaza respectul, ca putem colabora si fara sa existe acest sentiment intre noi; ca putem colabora fara sa fim prietene sau colege. Ce parere aveti de acest raspuns. ce am uitat sa va spun este ca exista persoane in firma in care lucrez care se cred sefe peste colegii lor si din acest motiv se comporta in felul acesta vulgar si cu superioritate; crezand ca totul li se cuvine si ca se pot comporta cum vor ele cu colegii lor. Din aceasta categorie este si colega in cauza. Din acest motiv probabil se comporta asa. Problemele personale si aerele de sefa o fac sa fie o persoana ranchiunoasa, morocanoasa si rautacioasa. Cum poti colabora cu cineva daca nu exista respect reciproc? Ci numai ura, ranchiuna si invidie!
andrerox
non-membru, In data de 09/08/2010
Am invatat ca eu trebuie sa imi fac treaba si sa ma intereseze mai putin relatiile de prietenie la locul de munca. Pt. ca sunt aproape imposibile. Si ca trebuie sa ignor comportamentul celor de langa mine fara insa sa fiu lipsita de respect. Peste tot exista oameni de acest gen si trebuie sa acceptam acest lucru insa nu trebuie sa lasam ca astfel de comportamente sa ne schimbe si sa ajungem niste persoane ca cele de langa noi, rele si tot timpul nemultumite. Traim intr-o lume din ce in ce mai rea si acesta este un fapt cat se poate de real si evident insa acest lucru nu inseamna ca si noi trebuie sa devenim acele persoane rele. Spiritul de turma nu este bun, cel mai bine este ca fiecare dintre noi sa aleaga sa fie o persoana unica si diferita de cel de langa el. Sa alegem sa fim altceva decat cei de langa noi, sa alegem sa fim altfel de oameni, daca dorim sa avem parte de intelegere si respect. In concluzie am sa las cateva citate pentru meditatie Traind in pace cu dusmanii doar vei castiga, fiindca ei pot fi schimbati doar prin purtarea ta. Adevarata maretie locuieste in caracterul omului, nu in abilitatile lui si nici in pozitia pe care o ocupa.
done1963
non-membru, In data de 09/08/2010
Din pacate, intre doua trenuri fiind, nu am vreme sa-mi las si eu o parere, desi as avea ce scrie. :) Asa ca ma multumesc sa spun doar atat: INTERESANT MESAJUL, FRUMOASE COMENTARII! VOT! Va doresc sa aveti cat mai multi prieteni/amici/buni colegi la locul de munca (si nu numai)! Conteaza enorm! Nu degeaba se spunea ca locul de munca este a doua familie...
corelia
non-membru, In data de 09/08/2010
Chiar daca sunt in pensie de foarte multi ani si acum tin legatura cu cele doua prietene ale mele, care mi-au fost colege timp de 26 de ani. Se pare ca am fost o norocoasa sa am un colectiv bun ; eram vreo 15 femei si cativa barbati. Ne intelegeam f bine......Mai incerca uneori cate una sa faca pe sefa, dar era tratata cu indiferenta si isi revenea destul de repede ...... Imi amintesc cu placere de acea perioada......... Felicitari pt.articol! Va doresc sa fiti iubite!
Spune-ti si tu parerea
Castiga puncte!
1 comentariu = 5 puncte
Tema emisiunii:
Daniela Nane - frumusete, talent si o inima mare
Numele ei este sinonim cu gratia, frumusetea si delicatetea. Daniela Nane, o actrita de care a auzit multa lume. Inteligenta si talentata, Daniela a pasit in lumina refle...[Citeste mai departe]
Vezi toate emisiunile
Puncte 121
Orice actiune pe 121 iti aduce puncte care iti genereaza beneficii in cadrul comunitatii si pot fi folosite si ca moneda in shop.
Citeste mai multe despre puncte