Tine legatura permanenta cu 121.ro Inscrie-te la Newsletter

[Night_du]

Spuneam mai in vara, daca bine imi aduc aminte, ca am sa redeschid subiectul despre site-uri cand poporul va fi mai calm.
Este adevarat ca s-a calmat demult, dar chestiunile care trebuie sa le rezolv, imi fura mult timp si multi nervi...
Si, cireasa de pe tort, se gasesc si amici care sa ma toace la cap cu invitatii pe varii site-uri ""X te-a adaugat in lista lui de prieteni. Il cunosti pe X? Fa click aici...""
Eu una, jur, urasc chestiile astea.

Cum invitatiile curg (ca mde, doar sant plecata, si se teme lumea ca nu ma mai vede...cand eram acasa ciu-ciu invitatii), mi-s-a luminat mintea sa deschid o discutie legat de site-uri.
Nu am sa fiu impartiala, si n-am sa-mi pot mentine pozitia de mijloc, tocmai pt ca pe mine una, ma scot din minti.

Nu am avut niciodata cont pe Hi5, pe Friendster (sau cum naiba se cheama), si pe alte si alte site-uri de acest gen.
Mi-se pare pierdere de vreme, in masura in care torni la invitatii zilnice la zeci de amici din lista.
Musai sa fim amici PEEEEEEEESTE tot?
Sa stie toate lumea asta ca santem preteni inca din gradinita, sau ca am ramas amic cu exa mea prietena, sau ca pana si baiatul de la vulcanizare e amicul meu?.......
E pierdere de vreme reala, adevarata viata se desfasoara dincolo de monitor, soarele straluceste dincolo de ferestre, si iubirile, normal, se consuma dincolo de virtual.

Cat din noi consumam pe o iubire ireala (adevarat ca pot deveni reale, dar pana a deveni reale, cat timp ne ocupa?...si cata siguranta avem ca devin...reale?), cata inima punem in mana unui necunoscut de dincolo de monitor (ca e vecinul de vis-a-vis, ca e la miii de km distanta), cat de mult ne incredintam visele si crezurile si ideile si viata toata, unui necunoscut care, pana la urma, se dovedeste a fi un tata a 3 copii, disocupat, si cu o amanta activa la activ?
Cat de mult conteaza sa ai sute si mii de amici pe un profil care, pana la urma, il poti crea si tu ca fiind ireal, cat de mult conteaza aprobarea celorlalti ""ah ce misto esti in poza aia"" chiar daca arati ca un papagal cu nasul borcanat si imbracat intr-o panza de sac, cat de mult asteptam confirmarile celorlati ""ah...ce versuri, ce cuvinte, mi-au intrat la inima"" chiar daca cuvintele alea sant de genul ""privesc poza de la tine, lacrimile in ochi imi vine""?....

Cat de mult conteaza sa ai o viata virtuala mai activa ca cea reala, si cat de mult conteaza reteaua de amici virtuali in defavoarea celor reali?...
Si pana la urma...cat de obligatoriu este...sa ai o viata virtuala activa? Te valorizeaza mai mult?
Amicii aia mii...iti dau mai multa greutate sociala?

Cat din viata petrecem in virtual, si virtualul...cat loc ocupa in viata noastra?.........

[dargo]

eu doar cat stau la munca ...in rest...pace

[Night_du]

Eu, recunosc, am avut o perioada in care cautam confirmarea ca sant un geniu al literaturii, si postam poezii si texte nascute in variile momente ale vietii, cu preponderenta cand eram in haurile suferintei. Se pare ca doar suferinta ma face sa nasc fraze inteligibile, ca in rest, vai de mine...
Cand am realizat, aruncata fiind de pe cea mai inalta culme, ca sant si eu un om normal, slab si vulnerabil, ca am si eu inima care doare, si suflet care sangereaza, am sters tot...
Si site-urile de conversatii, si cele de poezii, si etc, si etc...
Am ramas cu cele de spiritualitate, slabiciunea mea.
Am intrat, adevarat, intr-o perioada de negare a vietii in sine, ca e reala, ca e virtuala si traiam doar intr-o liniste fantastica, de parca toata existenta ar fi incetat sa existe... Cand apele oceanului meu involburat s-au asezat, am inceput sa percep iar, viata din jurul meu.
Soarele stralucea la fel, florile infloreau la fel, anotimpurile se succedau la fel. Nimic nu se schimbase inafara de perceptia mea.

Nu am sters episodul ala din viata, pt ca, fara el si alte episoare traite, nu as mai fi cine sant azi...
Cu totii santem suma experientelor din trecut...

Dar ma intreb, vazand ca am amice care petrec toata ziua pe net, vazand, in periplurile mele, persoane care au 4587...amici, sau 896...sau...sau...cum poti distinge realul de ireal?
Cum poti percepe viata la adevarata ei dimensiune cat esti detasat de ea? Cum poti sti ca tu...esti real...daca nici macar nu stii ce e (si care e) realitatea?......

[dargo]

mda, probabil limita este una fina...altii traiesc prin telenovele, altii prin copii, altii prin mama naibii stie mai ce...pacat de timpul pierdut si de ceata de pe ochi

[Anonim09]

Cand nu ai ceva mai bun de facut ...faci si dintr-astea

[barboneli]

Raspunsul lui Anonim, nu mi-a placut, dar are ceva realitate in el.... Suntem tot asa de diferiti, la oameni ma refer... mai mult decat stelele pe cer. Tu ai pus o intrebare foarte generala, dar ai folosit des "suntem" "pierdem"... etc. Eu am inteles parerea ta si intamplator, sunt de acord. Si binenteles, nu folosesc aceste site-uri, ca sa-mi dovedesc prietenia la cei cu care sunt prieten. Si nici nu-mi postez poze, pareri, pe aceste site-uri, numai ca sa le vada toate acele milioane de oameni (asa spun ele, nu ca si cred...) Mai din politete, accept la cate o invitatie.... dar oricum uit de ea. Cu toti prieteni, sunt in legatura (in afara de unul care a insistat "clar" ca nu mai vrea sa fie...) sunt in legatura, ori pe e-mail, ori pe skype, ori telefonic ! Sa nu mai vorbesc de forum.... Eu ii inteleg pe cei care creaza aceste site-uri, dar nu pe cei care "cad ca mustele" in capcana lor. Hai sa zicem ca unii, din interese comerciale sau chiar matrimoniale....(iar o chestie care mi se pare... hai sa nu zic cum ) mai iau legatura. Dar restul....? Nu stiu cat timp folosesc altii si nici nu ma intereseaza. Eu, cand spun la lume ca nu folosesc "mobil"-ul... se uita la mine ca la un anormal... dar ptr. mine, acest mobil se afla doar in masina cu care circula Suzi si care foloseste numai "in caz de nevoie"..! Asa si cu site-urile astea. Eu nu cunosc exemple din alte tari, dar chiar si prietenul meu ala bun din Buc. s-a inscris la cateva... cu aceleasi poze, profil, etc. SI....? Abia are timp sa se spele pe dinti.... dar are cont la cateva. Eu unul, nici nu le mai deschid, cand ajung la mine pe e-mail, altele se duc, nedeschinzandu-le mult timp... direct la spam !


SIIIIII.....!!!!! Hodoronc tronc... a venit acuma Suzi de la lucru, cu o pisica (mai avem una superba....) tot superba, din alea care au capul parca o nicovala le-a lovit mutra.... tot paroasa, bej, de neliniste, nici macar nu mai stiu ce "marca" e.... a trebuit s-o dau pe cealalta afar, sa nu iasa razboi... linistita pare acuma, dar probabil pana se obisnuieste cu casa.... CE MA FAC....?????

[dargo]

o tii, ce sa te faci? auzi la el...

[Night_du]

Cand nu ai ceva mai bun de facut ...faci si dintr-astea

Nu e vb despre a avea ceva mai bun de facut, ca doar nu-i toata lumea tampa sa-si caute amorele pe net, sau sa-si creeze retele virtuale.

Cunosc persoane respectabile in viata de zi cu zi, care odata ajunsi acasa, butoneaza pc-ul cu frenezie, din dorinta de a vedea daca un X sau un Y i-a mai lasat un comment, un tag (o floare, o cireasa, ceva), sau o nota la poza proaspat pusa.
Cum spunea Dargo, linia e ff fina, si tu, ca simplu observator, nu ai cum sa realizezi ce trece prin capul persoanei respective, cat de implinita, sau, dimpotriva, NEimplinita este in viata reala, si cere in van, recunoasteri ireale.

Poate ca numitorul comun al tuturor celor care au febra asta, ar fi o slaba perceptie a imaginii de sine, o slaba recunoastere si punere in valoare a adevaratelor calitati.
Cu totii suferim de asta, din cand in cand, dar intrebarea/rile e/sant...

Cand te trezesti....si realizezi ca lumea reala este cea...reala?...

Trebuie...sa te trezesti?...

O relatie reala (de amicitie, sau de amor), implica neaparat prezenta fizica...sau ajunge doar prezenta spirituala...credinta ca cel de departe te are in ganduri si in inima?

Cat de important este sa stabilim relatii sociale bazate pe vederea...persoanelor?...

Si de ce cele virtuale nu au consistenta celor reale?...


Mi-ar fi placut sa citesc argumente pro si contra, nu simple fraze. (sorry)

[dargo]

nu am timp acum ca sunt la munca, dar daca ar fi momentan sa ma uit la mine cred ca au fost perioade in care de exemplu nu cred ca as fi facut fata unei relatii in viata de zi cu zi...e si netul asta o sursa permanenta de suprize...asta pana te frigi si apoi inveti sa privesti mai cu realism tot...cred ca la urma urmei ideea e sa iei din fiecare lucru ce ai tu nevoie...

[Night_du]

Barbo, pisicile sant animale teritoriale si solitare.
Este adevarat ca exista relatii de prietenie intre ele (mai ales intre mama si copiii adulti), dar procentul acestor relatii nu il depaseste procentul relatiilor de amicitie intre caini.

Temperamentul depinde de rasa, varsta, sex.

Citeste ICI si ICI mai multe despre.

[barboneli]

o tii, ce sa te faci? auzi la el...

Pai sigur... tie ti-e usor sa zici ! Mai am o pisica, care a trecut operatie de sterilitate, mai am o catea afara, care tare ii place sa omoare pisicile... astea mai mari, e mai greu dar totusi.... le fugareste. Lusy, cea veche, s-a obisnuit si cu casa, si cu curtea si cu cateaua. Asta, acum mi-a zis Suzi ca e motan... si necastrat.... poate o sa se inteleaga cu Lusy, dar pe aici, fiind casa cu curte, o sa fie razboaie. Ok! O sa-l duv la doctor sa-l facem....cocsinel...! Dar nu-mi lipsea inca unul, crede-ma.....!

[barboneli]

cred ca o sa mai revin.... acum trebuie sa vad ce fac cu motanul asta..... Sorry !

[dargo]

vrei sa-ti mai trimit si eu o mata?

[Night_du]

I-o dau si eu pe Luna, si-mi iau pisoiul ala care imi sare in brate tot timpul.

Si vezi ca santem cu totii off.

[dargo]

iti promit o postare cat casa numai sa ajung acasa