Tine legatura permanenta cu 121.ro Inscrie-te la Newsletter

[arrom]

Mi-am deschis un topic-al meu-unde intentionez sa pun ceea ce-mi doresc,fara sa mai caut prin hatisul multor topicuri si sectii si mai ales,fara sa mai risc a face varza topicurile altora.
Deci,negasind postarea d-soarei care dorea suport de bicicleta,ii dedic doar citeva idei din albumul personal in lipsa de link potrivit.

[alinuta]

trebuie sa mai plec si eu in vizita, sa vad cum mai traieste lumea

[arrom]

resturi de la inghetate...





si de pe malurile marilor:











incheiat pagina mea cu un



pentru fiecare !

Seara buna!

[arrom]

:shock: trebuie sa mai plec si eu in vizita, sa vad cum mai traieste lumea

tu ai sanse cu...

[barboneli]

Cum inaintezi cu PC-ul...? Cam slaba miscarea pe aici...! Ma rog ptr. tine.... .....

[arrom]

Cum inaintezi cu PC-ul...? Cam slaba miscarea pe aici...! Ma rog ptr. tine.... .....

mincarea de peste israelian mi-a facut mult rau chiar si PC-ului...
sint in carantina...

[barboneli]

Peste israelian...??? Ia zi..., ce se scunde in spatele frazei.....?

[arrom]

[arrom]

REGIONALISMELE ROMANIEI:

Ardelenisme :

paparada = omleta
cartofi= picioci, croampe
sarmale = piroste
ulei = oloi
bolund=prost,nebun
porumb=cucuruz
fasole=fasui
cufureala=deranjament stomacal(diaree)
moare de varza=zeama de varza
buda=wc-ul din gradina,toaleta in aer liber
chiclazau = fier de calcat
copirseu = sicriu
a tapa = a arunca ( sau pt. a spune "da-mi patura aia" = "tapa-mi patura aia")
la fata se mai zice baiata(baiata,n-ai chic de strishte-n tine? (ceva de genu: daca ai fi avut decenta)….
merem=mergem
beteag=bolnav
stergura = servet
vana=cada
slaier = voal (de mireasa) preluat din germana Schleier
patlagele = rosii
lighioane=serpi,tiritoare
gombot =galuste cu prune
papricas = tocana de carne cu cartofi
hirau=vultur
tache=pustan
fain = frumos
cafa cafia = cafea
rozincini = coacaze(tufa de gradina)
numa cata=numai atit…
grumaz=gat
cobat =palton
videre=galeata
roshtei=usitza exterioara
colnitza=shura
tocana=mamaliga
labosh=cratitza
galitze=pasari de curte
vosholau=fier de calcat
shpour=soba de gatit
ocol=curte
colompire=cartofi
shtrimfle=shosete
shtergura=prosop
ogorci=castravetzi
imbotzit=shifonat
vailing=castron mai mare
lovor=lighean
tzucor=zahar
groshtior=smantana
drout=sarma
clapaci=ciocan
condeir=oala mare mare
shifon=dulap
petrinjei=patrunjei
budigai= chiloti
tipeici=pantofi
shtraf=carutza
bitzigli=bicicleta
dricar=plapuma mare din pene
daralau=masina de tocat sau de macinat
morareu=marar
taljer=farfurie

zona Sibiului = Sighii
sod = comic
a tipa = a arunca
tulai Doamne! = Doamne fereste!
hecium-pecium = gem de macese
barabule=cartofi (satucele de pe langa alba iulia)
piroste=sarmale (tot satucele de pe langa Alba- Iulia)
-iese bine = "iasa" bine
- merem = mergem
-acus vin( vin acus)= vin acum,indata
-s-apai sa vad care-o mai auzit de igret? (ac de siguranta),

in zona Moinestiului e singurul loc unde se foloseste,
si -”Cu cine "vorbeste" Chivuta?“, ” Cu cine "se tine" (adica cine e iubitul ei)
-“Pe cine "si-a luat" Floarea de barbat?
-"De-al cui e baiatul? Din famelie buna? E tatsu bautor?"


Din Cilnic - Alba:
ghinars/jinars = rachiu/palinca
grumpine = cartofi
piure de cartofi = gigau de grumpine
pulpe de pui = timpi fripti
glaja = sticla


Moldovenisme:
castravete murat = pepene murat
paradise=rosii
cosharca in shandrama = camara
pe sala = hol
ciorba = bors
supa = ciorba
agude=dude
gorgoaze= corcoduse verzi(necoapte)
chiler(i)=camera (unde se doarme in general)
chetroi=piatra, bolovan(se foloseste numai la sat)
huste=tarate fermentata din care se face bors
coltuni=ciorapi impletiti
dugheana= magazin (la sat)
crasma=bar
m-apuc di copt=fac cozonaci ,ceva dulce in cuptor
chisleag=lapte acru
chisalita= un fel de desert facut din malai in amestec cu visine si cirese, este delicios
pepene=harbuz
susea =sosea
blid = farfurie
curechi = varza
poame = prune
papushoi = porumb
shandrama =magazie de unelte sau eventual o cladire darapanata
oghial=plapuma (prin Botosani)
taraboantza = roaba (cu care se cara)
moare de curechi = zeama de varza
motocei - ciucuri
ghiavol-drac
a se primeni= a-si schimba hainele
tocana vaduva=adica fara carne
mistulatie=menstruatie
nasturi=pastile
scovergi=ceva intre gogosi si clatite(Ardeal:scoverzi)
batatura=curte
mestecau=facalet
picere=picioare
a varui=a zugravi (fol.si in Ardeal)
a ghiorlani=a minca doar miezul de la paine,cozonac, etc
scarandiva=sclifosita
vergele=nuiele
tarna(cu a ca la roman)=cos mare
ilic=vesta
a se duce la capatat=a se duce cu colindul
ne-o cherit pofta = mi-a pierit pofta
si-o pus chirostiile = s-a cununat
ciucalau = stiulete de porumb si se mai zice si la biscuitii spritati
chisca = caltabos
pichiri = bibilici
ciocleji= cocenii de porumb
racituri = piftie
scarandiv = mofturos/sclifosit (mai ales cand vine vorba de mancare)
cijlar = care umbla creanga (aiurea prin vecini)
a coteli = a rascoli (prin lucrurile cuiva) ,
cotelitor= obisnuit sa umble prin lucrurile oamenilor
saltar = sertar
ciucalata = ciocolata
bolohan = bolovan
closet = wc
portolan = portelan ( castron de portolan)
amu = acum (se fol. si in Ardeal)
masina= bobeta
la papiota cu ata= papilota
ai=usturoi
a umbla fleaura = a umbla
a umbla creanga = a umbla aiurea, fara rost.
acush =mai tarziu (in Ardeal= e imediat)
chirosti= coltzunasi
cir cu branza= o mamaliga mai moale cu branza rasa
strujani= tulpini uscate de porumb
racituri= felul de mincare“ teapan“ cu mult usturoi...
rabarbar = rubarba
palnie = leica
copchila = fata
colb = praf
ograda = curte (fol.si in Ardeal)
cerdac = prispa
a tica = a cadea
culisar(cu care mesteci mamaliga) = facalet
cir = zeama de mamaliga (cu zahar e bun)
covata = ustensila de amestecat aluatul pentru cozonaci
a framinta = a amesteca aluatul(fol.si in Ardeal)
bors = acrit cu bors fermentat din tarite
ciorba = acrit cu rosii
agurida= struguri verzi,corcoduse si orice altceva (mai rar sau deloc otet)
acus - vin acus = "vin acum" si "vin miine"
bestie=joagar(o chestie cu care se taie lemnele manual)
valeu!!!=aoleu
leuca=palnie
fund=tocator de lemn
melesteu=facalet(cu care se amesteca in mamaliga)
curechi=varza
pepenii = castraveti
oratanii,lighioane=pasari de curte
parjoale=chiftele
chishca=caltabosi
chicior=picior
chistol=pistol
chisleag=iaurt
lapte acru=lapte batut
matza=pisica
mosh=unchi
dushca=bautura alcoolica(ia o dushca=bea din pahar tot)
turte=gogosi
julfe=o prajitura care se face de Craciun cu foi multe umplute cu seminte de canepa macinate si fierte cu apa si zahar, se mai adauga si nuci macinate.Arata ca un tort si semnifica scutecele lui Isus
pelinci=scutece
tarlici , shlapi=papuci de casa si nu numai
mozolit=murdarit
scirnav=mizerabil sau sclifosit(e scirnav la mancare=e lenes ,dificil la mancare)
toalele = presurile
boata - bat, ciomag
darza (cu primul a ca si dansa)- carpa, cateodata prosop de bucatarie
farba - vopsea
chiscant - stropitoare
musai - neaparat
lubenitza - pepene verde
strasuri= linii
drod = sarma
crumpi = cartofi
spait = camara (fol.si in Ardeal)
credentz =dulap de bucatarie

-" mi s-a spart buzunarul", "sacosa e sparta"= s-a rupt
-"pana unde?" "pana la cashcarabeta" =constructie de piatra marcand statia de autobuz
-nu poci acum=nu pot acum
-ma inerveaza aista,ca-mi vini sa-i trag o mama di ushiganii(uciganie)= ….o mama de bataie
-in jud.Bacau orice cuvant care incepe cu V se pronunta GH (ex: un pahar de ghin (vin))
-uite-o ghizuroaica = o ...curvulita.....
-aproape in toata Moldova (de pe la Bacau in sus) se spune dansa/dansul si la obiecte, nu numai la persoane
-"ni dushim si ni pitrieshim!" =?
-"nervi"= ce-st mai nervilii astia?
- vin jitili di la shireada= vin vilete de la camp
-si fasi ai=adica ce faci
-gini ai=adica bine


Maramuresenisme(Oas):
futelnita=pat,apea (((((-: !!!
aroc = sant
hoboroc = locul unde se tine fanul ptr animale
calbas = caltabos
mai = ficat
bicitoc = dovleac
cushma = caciula
clop= palarie
foi = baiat
legvar = dulceata de prune
tepsa = tigaie
tau (a ca si cel din mamaliga)= o balta mai mare
laibar(a ca si cel din mamaliga)= cojoc/vesta
strec = cale ferata
zama = supa
tinda/antreu = hol
frigurie = camara

- "Amu, ai hi mai grasa daca n-ai duhani atata!"=...daca n-ai fuma atita...(?)
-a corhani= a trage/rostogoli bustenii de la locul de taiere spre tapina

Baraganisme:
-ce as "tavali-o" pe cutare= ce i-as f..ace!
agude = dude
bagaboanta = vagaboanta
"iti dau un tir" = te sun
bolind,beteag = bolnav
du-te si te cata = du-te la doctor si fa analizele
Maramures.
scoverze = clatite(mai grosute facute cu lapte acru)
groscior = lapte acru
picioci = cartofi
pece = carne
miere = zahar
paprica = boia de ardei
coleshna =bucataria de vara
videre = galeata
horinca = tuica(palinca)
petrecanie = inmormantare
prunc = copil
pepeni = castraveti
malai = porumb boabe
hribe =ciuperci
borcut = apa partial carbogazoasa luata direct de la izvor
uiaga = sticla
mahar = vita
pinzatura = batic
cerga =patura flocoasa de lana ce se pune pe pat
camesa8camesoaie)=rochia alba cusuta si brodata manual cu multe volanase,larga
scrinciob- leagan
barabuli= cartofi
caditza= albie
plamadeala= aluat
bughilar=portmoneu
bolda= magazin de bacanie
jep= buzunar
pece=doar muschiul ( ex. cotlet), nu toata carnea.
tubac (cu tz) = partea piciorului de la genunchi in jos
poploniu = plapuma
strampi = ciorapi cu chilot
cacadari = coacaze
pogaci = jumari
porodici = rosii
jinars = bautura (alcoolica), deviat din "vinars"
loaza = om de nimic
glaja = sticla
sclana = slanina, slana
a vaji = a nimeri, a potrivi
mleat = rahat
corolabe = gulii
tapuritura = strigatura (la joc)

Banatisme:
mo zis = mi-a zis
casi = case
firv=virf
capeti = capete
cocie = caruta
crumpi-cartofi
colejna- grajd
gost = oaspete
pita =piine nesarata(nedospita)
moshine-chibrite
uiaga = sticla
uica = nene
o tira= putin,indata
ghiuveta = chiuveta
fro = vreo
fonda = funda
shpais = camara
cotoroage= piftie(se mananca dupa anul nou)

- sa iese si el iasa

Oltenisme:
apelativele: tzatza, lele,....fusesi, te dusesi, spalasi, mersasi, etc, etc...
tigare = tigara
scandura = blana
parte opusa unei curti care este inspre o vale = dilavale ( la una dinspre deal diladeal)
odaie = camera
leshie = apa cu sapun
a iscali = a semna
a boci = a plinge
varga = nuia
lapte cu tocmagi = lapte cu fidea
coltzuni = ciorapi de lina
a se imboti = a se sifona
caldare = galeata (fol.si in Ardeal)
zaibar=vin negru
ciulumea= ciulama
intriclisit= tip zgarcit si fara umor
praf de pe ulita=tarina
glod = noroi
ma duc in drum = a iesi pe ulita
helesteu = lac
sura = unde se tin tot felul de obiecte , finul pentru animale(si in Ardeal)
in ceea casa = in celalta camera a casei
slanina = sunca
sunca = pecina.

Din Ocna_Mures:
codobatura = gaina rea, nedisciplinata
Tulai Doamne = cand se vaita de ceva
tiglazau = calcator
carpator = fund de lemn pentru tocat
lichiu cu varza sau pup cu varza = placinta rotunda din aluat de paine umplut cu varza
rishcasha = orez
filigorie = primul hol de la intrarea in casa
lotru = in vigoare, ager
crumpile, crumpi, baraboi = cartofi
porodaica, poroditza = gogonea
hirean = hrean
tort = ata sau fire multe
jantita (cu primul a ca in paine) = zerul de la strangerea casului fiert si cu aglomerari de branza prin el
jie = vie

Cluj
credent = dulap
crumpeni = cartofi
bicher = smecher
cariga de maios = felie de caltabos
lebenita = pepene verde
m-am fost dusa la...= am fost la...
sopron= magazie
iarmaroc= targ de animale
perje= prune
aparat= radio
stergar= prosop
ciubote= cizme de cauciuc
colidor= hol mic sau un fel de camara
jin=vin
m-am palit (cu "a" de la mamaliga)=m-am lovit
coltunasi=papanasi cu branza
canafi=ciucuri
galuste=sarmale
cheptan =pieptan
tol= covor
melesteu=facalet
l-a ciomagit bine= l-a batut bine
l-o stuchit= l-a scuipat


Din Mehedinti:
Cata (cu primul a ca in paine) = putin
shlarfi = slapi

Zona Buzaului:
Tzatzar=sutien
barabule ,picioci=cartofi
cucuruz=papusoi-porumb pe stiulete..
papara=-ou scrob
muratori=muraturi
dude=agude
poame=struguri
maclavais=se spune la un fel de terci cum se da mancare la porci..
nanac=prostanac
olecutza=putin
ai=usturoi


din Bistra/Jud.Alba
-”copil vrednic”= copil bine facut,reusit
digodalm = furtuna
taier = fund de lemn (o bistriteanca zicea lopitau)
pita cu slana0piine cu slanina
boabe = cartofi

zona Botosaniului - Botseni
painjien = paianjen
borta = gaura
moare = zeama de la muraturi
a asuda = a transpira (fol.si in Ardeal)
a sudui = a certa
patlajieli = rosii
pastari = fasole verde
tocmaji = taitei
scrob = omleta
maliga = mamaliga
vartos = tare (fol.si in Ardeal)
craston, crastaveti = castron, castraveti
pepeni = castraveti
harbuz = pepene
oloi = ulei
alamaie = lamaie
a scoate pe cineva din minti = a minti, a prosti pe cineva
coltos = rautacios
oghial = plapuma
bale = lighean
salita = hol
cartoafe = cartofi
pintranjal = patrunjel
seleam = salam
hultan = vultur
a se mura = a sta in apa / a se scalda
amus = acum
a vorbi intr-aiurea = a vorbi prostii
tarabonta = roaba
faiton = caruta
poame = struguri
zarzare = caise

-cutare "vorghesti" cu cutare = cutare e impreuna cu cutare....
-toate femeile se numesc Catinca si Aspaza si lumea se adreseaza cu: "fa Catinca!"
- la barbat se spune om (ex.: omul meu = barbatul meu)
- oblojala = ?

Din zona Bucovinei:
scranciob = leagan
parjoale = chiftele
perje = prune
ostropel = tocana de vita cu usturoi si spaghetti

langa Tg. Jiu
dragavei (in ciorba si mancare),
sfandoc (o mirodenie pentru varza numai acolo gasita),
zabic , zabig= mancare delicioasa si simpla,
cata = bibilica,
fasui =fasole
plostina=padure tanara
batatura=curte, ograda
culme= sarma din curte pe care intinzi rufe la uscat
satra=o magazie inchisa sau deschisa in spatele casei
linie =o strada mai mica, o ulita

Diverse,(de unde provin?)

ticlazau iar verbul se cheama "a ticlazi", adica a netezi, a calca.
mosini (cu "s" de la sarpe)= chibrituri
uios (tot cu s de la sarpe)=haina
tataisa (tot cu s si cu a din mamaliga)=matusa
maios = caltabos
veresh = sangerete
cuplerai =un fel de camara
tarnat=prispa

Multe cuvinte poate nu sint corecte,
PLEASE,puteti corecta,adauga,contrazice....e o lista care tin s-o imbunatatesc cit mai mult...
Multam fain!

[pitbully]

REGIONALISMELE ROMANIEI:
Zona Buzaului:

Tzatzar=sutien
barabule ,picioci=cartofi
cucuruz=papusoi-porumb pe stiulete..
papara=-ou scrob
muratori=muraturi
dude=agude
poame=struguri
maclavais=se spune la un fel de terci cum se da mancare la porci..
nanac=prostanac
olecutza=putin
ai=usturoi

Te pot contrazice nitel?

[arrom]

Pittbully,pofteste si corecteaza cum stii mai bine... Chiar iti multumesc!

[ioana_darius.blaj]

Nu ma bag la alte regiuni ale tarii dar la cele din partea moldovei...e cam varza...(P.S.- vis-a-vis de alta desctiune, voi scrie fara regionalisme, ca sa inteleaga toata lumea)

[arrom]

O lectie de viata

Un om pios statea de vorba cu Dumnezeu si i-a spus: Doamne as vrea sa stiu cum e Raiul si cum e Iadul. Dumnezeu l-a condus pe om catre doua usi. A deschis una dintre usi iar omul a privit inauntru. In mijlocul incaperii se afla o mare masa rotunda. Pe masa se afla un vas mare cu tocana, care mirosea foarte bine si care l-a facut pe om sa ii lase gura apa. Oamenii care stateau la masa erau slabi si bolnaviciosi. Pareau a fi infometati. Tineau linguri cu manere foarte lungi care le erau legate de brate si astfel putea ajunge la vas pentru a le umple cu tocana; dar din cauza minerelor mai lungi decat propriile maini, nu puteau duce la gura lingurile pline. Omul pios s-a infiorat la vederea suferintei lor. Atunci Dumnezeu a spus: "Acum ai vazut Iadul" Au mers apoi catre cealalata camera si au deschis usa. Arata la fel ca si prima. Se gasea acolo o masa mare si rotunda cu un vas mare de tocana care iti lasa gura apa. Oamenii de la masa erau echipati cu acelasi gen de linguri dar acestia pareau bine hraniti si durdulii, radeau si vorbeau intre ei. Omul pios a spus: "nu inteleg".. "Este foarte simplu" a spus Dumnezeu. "Este nevoie insa de abilitate. Acesti oameni sanatosi au invatat sa se hraneasca unul pe celalalt, in timp ce ceilalti se gandeau doar la ei insisi"

[arrom]

Intre 2 patroni ...
Unul il intreaba pe celalalt:
-auzi,tu iti platesti angajatii?
-nu. Tu ii platesti?
-nu,nici eu.....
-si vin la munca si ai tai,nu?
-da vin si ai mei....
-stii ceva? In cazul asta ar trebui sa le cerem o taxa de intrare in firma!!!

[arrom]

Osho :
Bucuria este o functie a iubirii

Atunci cand iubesti, esti plin de bucurie. Cand nu poti iubi,nu ai cum sa fii fericit.
Bucuria este o functie a iubirii, o umbra a acesteia. Ea urmeaza pretutindeni iubirea.

De aceea,deschideti-va din ce in ce mai mult fata de iubire si veti deveni din ce in ce mai fericiti. Nu va trebui sa va intereseze daca iubirea va este returnata sau nu;acest lucru nu are nici cea mai mica importanta.
Fericirea urmeaza pretutindeni iubirea,indiferent daca aceasta din urma este returnata sau nu sau daca celalalt ii raspunde cu aceeasi moneda.
In aceasta consta rezultatul iubirii,in faptul ca valoarea ei este intrinseca.
Ea nu depinde de raspunsul celuilalt,ci va apartine in intregime dumneavoastra.
Nu conteaza nici pe cine iubiti: poate fi un caine,o pisica,o piatra sau un copac.

Asezati-va langa o stanca,cu o atitudine plina de iubire.
Purtati un mic dialog.
Sarutati piatra si asezati-va pe ea. Simtiti-va una cu ea,si dintr-o data veti simti un val de energie dublata de o bucurie imensa.
Poate ca nu piatra v-a raspuns la iubirea dumneavoastra - sau poate ca a facut-o,dar acest lucru nu are nici o importanta.
Cert este ca iubirea dumneavoastra a generat acest val de fericire.
Cine iubeste este fericit.

De intelegeti acest secret,puteti fi fericit 24 de ore pe zi.
Daca sunteti plin de iubire timp de 24 de ore pe zi,fara sa mai depindeti de un obiect al iubirii, veti deveni din ce in ce mai independent,caci veti putea iubi fara ca cineva sa fie de fata. Veti putea iubi chiar si golul din jurul vostru.
Chiar daca sunteti singur in camera,veti umple intreaga camera de iubirea voastra. Chiar daca va aflati intr-o inchisoare,o veti putea transforma instantaneu intr-un templu.
In clipa in care o veti umple cu iubire,ea nu va mai fi o inchisoare.
Invers,un templu poate deveni o inchisoare daca nu este umplut cu iubire.