Tine legatura permanenta cu 121.ro Inscrie-te la Newsletter

[Cocoa]

La doi ani dupa primul contact virtual indraznesc sa spun ca m-am saturat de ceva ce nu am!''Traiesc'' o dragoste internauta si o intretin[caci arde mocnit]de doi ani de zile...fara a avea un singur minuscul si insignifiant rezultat.
De ce?...Asta simt!Dar in acelasi timp nu imi explic de ce nu pot renunta la cineva care nu face decat sa ma abureasca.
Daca ati avut parte de experiente similare[''relatii internaute''],va rog sa imi impartasiti din experienta voastra...
Incerc sa gasesc o explicatie a faptului ca simtim ceva reciproc dar atat...[totul s-a rezumat la discutii pe messenger si convorbiri telefonice]...

[dia21]

crezi ca o dragoste virtuala poate suplini nevoile de zi de zi?!

[Adriana]

Dia a punctat excelent ca o dragoste inchipuita nu poate suplini nevoile de zi cu zi. Nu ti-ai dori sa vii seara acasa si sa te intampine omul drag, sa te astepte de la munca, sa dai o fuga la el cand are nevoie de ceva....sa fiti impreuna, sa-l simti, sa-l saruti, sa-l imbratisezi, sa radeti , sa plangeti de emotii...dar real!!!?
Eu nu contest ca simtiti ceva dar din moment ce unul din voi nu vrea sa aduca relatia in real , inseamna ca are ceva de ascuns. Nu? Probabil ca el nu vrea sa materializeze din moment ce tu esti aici.
Si atunci stai si gandeste logic: de ce nu vrea sa va cunoasteti? Este insurat? Are o relatie ? Nu este ceea ce ti-a prezentat ca este, nu?
Dar din diferite motive , doar de el cunoscute, nu ar vrea sa scapi din raza lui de actiune si atunci intretine si asa zisa voastra dragoste ....care nu este dragoste!
Tu ar trebui sa razi si sa glumesti cu el si cand inchizi computerul , complet relaxata , sa te gandesti ce faci astazi, cu cine te intalnesti....
Si stai si fileaza in plan real oportunitatile masculine si alege ce-ti doresti. Si fii sigura ca, daca el si-ar dori sa fie cu tine, ar aparea in real...
Important este sa nu te amagesti singura...

[Cocoa]

Tocmai asta imi doresc:sa materializez aceasta relatie daca poate fi numita asa.Imi doresc sa imi fie alaturi si sa concretizam tot ceea ce se poate intr-o relatie...sa simtim,sa iubim,sa traim.Distanta dintre noi cica ar fi o problema...cica!Dar nu este clar acest lucru din moment ce chiar el afirma ca aceasta ''dragoste'' poate trece peste distanta si peste multe alte chestii ce au impiedecat o eventuala prima intalnire.
Cu fiecare zi care trece ma simt vlaguita de acesta stare pe care nu credeam vreodata sa o am.Poate e ceva ciudat in a afirma ca tin la el foarte mult in ciuda faptului ca nu ne-am vazut decat in spatiul virtual dar asta simt.
Nu stiu cat de sincer a fost in prezentarea care mi-a facut-o dar cunosc in mar parte amanunte importante din viata lui...asta nu stiu daca ma ajuta dar in mod sigur ma intarata.In mare parte discutiile serioase dintre noi privind intalnirea s-au terminat in momentul in care nu cadeam de acord asupra locului...orasului...Oricum cert este ca nu avem incredere unul in celalalt si poate de aici pornesc aceste abureli interminabile.
Acum chiar daca m-am saturat de aceasta ''relatie'' nu stiu cum sa fac sa renunt la a mai avea speranta.

[michi 73]

crezi ca o dragoste virtuala poate suplini nevoile de zi de zi?!

Eu am trait o asemenea experienta fara sa fi fost virtuala, pentru ca ideea de calcuator nici nu aparuse inca.Timp de zece ani am trait in doua lumi paralele. Pe la opt'spe ani am intalnit pe munte un tip, ai carui ochi verzi m-au marcat pentru zece ani. La sfarsitul unei singure dupa amieze petrecute impreuna, escaladand varfuri periculoase ( putin imi pasa daca am sa cad in prapastie) nu-i stiam decat numele mic si ca terminase medicina. Ne sarutasem de cateva ori si atat. Revenita in Bucuresti am aflat cine e si am inceput sa-i dau telefoane. Ma miram singura ce conversatii eram in stare sa duc,cat de inteligenta si culta eram, cat de excitati erau neuronii incat vorbeam de lucruri pe care le credeam neinregistrate in memorie. Tipul nu dorea o relatie ci se complacea in adoratia mea. Ulterior am aflat ca e insurat dar convorbirile continuau. Eram cu totul obsedata si cred ca nu a fost zi sa nu ma trezesc cu figura lui in fata ochilor si sa nu adorm cu el in gand. Nu era nicio componenta sexuala in obsesia mea, asa ca mi-am vazut de treaba, am facut facultate, m-am maritat, am facut copil, am divortat. M-am intalnit de vreo doua ori ...sa stam de vorba. Am suferit enorm in anii aceia, imi placea suferinta si o intretineam. Intretimp ma maturizasem, redevenisem o persoana libera si disponibila dar omul nu iesea la inaintare. Intr-o dimineata pasii mi-au fost atrasi ca de un magnet intr-o biserica, eu nefiind o mare practicanta religioasa. Nu era nimeni in biserica, era racoare, stiu ca nu m-am rugat ci am stat acolo stana de piatra. Am iesit vindecata. La urmatorul telefon, nu mai eram eu cea spumoasa si inteligenta. Vorbeam platitudini si chiar ma plictisea. Din ziua aceea am scapat de lanturi si dupa cateva luni l-am cunoscut pe actualul sot cu care suntem impreuna de 45 de ani.
Ti-am scris astea ca sa-ti spun ca trebuie sa curmi dragostea asta maladiva si sa incepi sa traiesti in real.

[Cocoa]

Michi iti multumesc pentru experienta impartasita...are efect detoxifiant in cazul meu...dar cel mai mult iti multumesc pentru ca ai inteles ca exista o astfel de dragoste.
Sper din tot sufletul sa reusesc sa starpesc aceasta dragoste care nu infloreste nicicum.

[Busha]

Cocoa, e foarte grav ce spui tu. Adica...vezi tu, cu cat va trece timpul, cu atat "abureala" se va inchega mai mult, mai tare si iti va fi tare greu sa renunti la "relatie"(daca o putem numi asa!) , va fi o despartire plina de frustrari, in special pentru faptul ca nu a existat un contact fizic (NU ma refer la un contact sexual, ci la o atingere, la un sarut,la o privire ).

parerea mea e ca ar trebui sa renunti - asta in cazul in care nu pui piciorul in prag si se concretizeaza ceva,pana la urma.

fi atenta: in urma cu 3 ani am intrat pe Skype. si un tip m-a bagat in seama.nu ne cunosteam. unde sunt eu acum: in patul lui, in camera noastra, in casa noastra 2 saptamani am vorbit prin mess,mesaje, si apoi ne-am intalnit.si de atunci suntem numai impreuna,am materializat relatia virtuala.

prin urmare, fa ceva! ori alba, ori neagra, insa nu te mai amagi, pentru ca nu e ok pentru tine , in primul rand. nu il cunosc pe el si habar nu am ce simte (pun pariu ca nici tu nu stii ).

ai grija de tine. o viata avem, profita de acest lucru si fi fericita

[Cocoa]

Bine spus,Busha,nu te mai amagi...chiar ca asta fac!Dar unde mai pui faptul ca aceasta amageala a devenit asa de interesanta ca sa nu zic placuta...
Si probabil ca intr-adevar nu am idee ce simte el...sau cel putin nu imi dovedeste caci dragostea banuiesc ca presupune ceva mai mult decat dovezi verbale[indirecte si alea].
Am ajuns sa fiu atat de intrigata de faptul ca stiu ca se pot face multe dar realizam atat de putine...[sau deloc]

[dargo]

Michi iti multumesc pentru experienta impartasita...are efect detoxifiant in cazul meu...dar cel mai mult iti multumesc pentru ca ai inteles ca exista o astfel de dragoste.
Sper din tot sufletul sa reusesc sa starpesc aceasta dragoste care nu infloreste nicicum.

tu chiar crezi ca e dragoste?

[Cocoa]

Cred ca este un fel de dragoste din moment ce nu pot renunta...

[Adriana]

Offf, eu vad putin altfel lucrurile ...am invatat ca viata nu este alba sau neagra. Mai mereu este un fel de gri...asa si cu dragostea asta a ta. Care nu poate suferi o definitie din DEX pentru ca acolo trairile tale nu se incadreaza in sabloane definite. Dar cine spune ca ceea ce nu este definit nu exista ???? Sau ca este mai putin important decat altceva ?
Toata lumea te sfatuieste intr-un singur sens pentru ca nimeni nu doreste sa mai suferi. Dar numai tu decizi cat timp pierzi pe acest drum,daca ceea ce simti tu se numeste "dragoste" sau nu si daca vrei sa renunti sau nu...
Acuma eu m-am convins de o buna bucata de vreme ca si virtualul asta este exact la fel de real ca si realul....din pacate sau din fericire. Spunem ca aici nu ne cunoastem , ca traim virtual. Ce inseamna acest lucru? Ca nu simtim la fel? Din contra, sa le ia naiba dar sentimentele sunt mult mai navalnice pentru ca percepi totul cu mintea...totul este amplificat de forta creierului si ajungi sa traiesti uneori senzatii atat de frumoase incat realul nu se apropie de asta...
Din pacate, cunosc foarte multi oameni care evadeaza dintr-un cenusiu real, in care sunt oameni banali cu existente banale...evadeaza intr-o lume virtuala fantastica , in care reusesc sa fie ceea ce doresc ...
Paradoxul este altul! Ei exerseaza o vreme in virtual si apoi aplica in real...pentru ca tot ceea ce gandesti astazi si spui , chiar si intrun spatiu virtual...este creatie...si se materializeaza intr-un viitor foarte apropiat. Si ajungi sa traiesti viata pe care ti-ai conceput-o pas cu pas ...
Offf...sunt multe resorturi ascunse despre care noi nu avem habar...
Virtualul acesta este exact la fel de real...!!!!Este mintea noastra si actionam cu forta gandului...


In alta ordine de idei, daca te-ai apropiat de acest om inseamna ca ai avut ceva afinitati. Nu poti discuta cu oricine, nu? Si in viata de zi cu zi si aici pe net, nu poti sa-ti decshizi sufletul in fata oricui. Sunt persoane pe care le intalnesti, intre care circula fluxuri de energie si se atrag...acestea se simt ca se cunosc de-o viata...
Probabil ca tu si cu aceasta persoana sunteti ceva de genul acesta...ati discutat mult, v-ati povestiti multe din viata voastra. Lucruri pe care poate nu le-ai spus nimanui. Este normal sa te gandesti ca se materializeaza pentru ca nu vad ce alta finalitate poate avea o discutie de cativa ani...adica de ce sa vrea cineva sa vorbeasca cu tine, sa se preocupe de tine daca in final, nu vrea sa te si cunoasca in real...Mi se pare o idiotenie sa gandesti altfel...
Si mai este ceva...nu trebuie privit totul ca o relatie amoroasa ...in primul rand intre voi este o potrivire , ceea ce ar sta la baza unei prietenii frumoase. Ce bine este cand ai pe cine sa suni si sa spui ce-ai patit si SA TE INTELEAGA ! Chiar sa vorbesti si sa te inteleaga ! Nu oricine o face...
Si atunci , de ce sa nu materializati o relatie frumoasa? Si apoi , dupa ce v-ati intalni , sa hotarati daca poate fi amor si prietenie sau doar prietenie...
Eu nu vad cum ar fi sa sari de la o discutie la telefon direct in pat cu un barbat fara sa vezi daca te atrage sau nu...daca il vrei sau nu?!
Si inca o chestie: o DRAGOSTE rezista unei distante !!! Dar trebuie sa fie dragoste ...si asta nu poti sa o verifici decat traind si facand ...

Acuma intelegi si tu ce vrei...nu poti materializa de una singura pentru doi ...depinde si ce vrea el ! Si probabil ca el este cel care a pus frana mereu...atunci lasa-l pe el sa decida daca vrea sa materializeze. Daca vreodata te va invita undeva...du-te sa-ti cunosti prietenul....si decizi apoi...
Si daca decide sa nu materializeze niciodata...iti vezi de treaba oricum si nu ratezi vreo oportunitate !
Este chiar atat de simplu...nu te cramponezi de nimic! Poti trai la fel de bine si fara...

[Cocoa]

Se afla in orasul meu[pe teritoriul meu cum zice el]in cautarea unui loc de munca de cateva zile...acum cateva momente am vorbit si am sperat ca aduce vorba despre o intalnire...dar nu,nu s-a intamplat.M-a rugat sa il inteleg si sa astept pana luni cand va fi sigur de locul de munca...Pot face si asta dar nerabdarea mea a atins cote maxime[sa il stiu aici si sa aiba o zi relativ libera dupa cum spune,si sa nu doreasca sa ne vedem e deja prea mult]
Nu cer prea mult[sau cel putin asa cred],nu vreau decat o ora din viata lui...o ora in care sa ma uit in ochii lui,sa il ascult si sa stiu ce am de facut mai departe.
I-am dat un ultimatum[desi nu as fi vrut]...

[Adriana]

Eeeee, daca-i in orasul tau si-si cauta loc de munca , se schimba calimera ! Incepe sa sune frumos! Puteai si tu sa taci dreacu din gura cu ultimatumurile tale...si el putea sa taca si sa nu-ti zica ca-i acolo...NU?
Ia sa facem ordine aicea !
Mai asteapta oleaca...ca suna bine !

[barboneli]

ok. ne scri luni sau ce-l tarziu marti, cum a fost intalnirea... ! daca nu ai ce sa ne scri.... arunca computerul pe fereastra !!!!

[Adriana]

Nu computerul breeee...baiatul ai vrut sa zici !
Vai de zilele lui ,saracu' ,de apuca pe mainile tale !!!