Tine legatura permanenta cu 121.ro Inscrie-te la Newsletter

[ruxyalex]

Iti "construiesti" increderea intr-o persoana luni si zile intregi. Intr-un singur minut se poate destrama aceasta "constructie" cu un simplu "da".
Multi vad cuvantul "da" ca pe un cuvant plin de optimism- "esti fericit? DA!", "Ma iubesti? DA!", "Ai incredere in mine? DA!", "Vrei sa te casatoresti cu mine? DAA!"- si totusi in unele momente "da" distruge - "M-ai mintit? DA!", "M-ai inselat? DA!", "esti bolnav? DA!" etc.

Tine de dualitatea fiecarui lucru existent pe lumea asta, si orice cuvant si fapta are doua taisuri: unul care taie pana la os, si unul care zgarie placut. Si nu! uneori chiar nu depinde de noi insine ce tais alegem sa simtim pe pielea noastra, uneori depinde de celalalt de langa noi, de ceilalti de langa noi, ce tais aleg sa foloseasca, poate involuntar si totusi dureros chiar si asa....

[vladuli]

totul este relativ .intunericul nu este altceva decat absenta luminii.iar principiul chinezesc reclama acelasi lucru.nu poti castiga ceva fara sa pierzi putin si nu pierzi fara sa castigi totusi ceva.

[vladuli]

nu "da-ul" spus intr-un anumit context,caci el doar obliga constientul sa se adapteze unei realitati(noi)simtite .e adevarat ca nu ma mai iubesti?"da"--acest da e insa ultima za dintr-un lant foarte lung.toate etapele premergatoare sunt importanta.de ce s-a ajuns la acel "da"?
m-ai inselat?"da"-care au fost insa germenii tradarii tale?
totul este relativ.

[ruxyalex]

Cica se zice ca noi ne facem norocul. Ha! CE gluma buna a sortii... Pai ce vina am eu, daca imi schimb viata in bine si imi doresc sa fac ceva pentru asta zi de zi si vine o zi in care te duci naibii la fund.
Toata lumea e buna si viteaza cand e vorba de dat sfaturi, si cand o patesc pe pielea lor, nu mai sunt asa buni in a se sfatui singuri. De ce nu o tii pana la capat? Detaseaza-te de corp si uite-te la tine din afara ca la un strain pe care-l sfatuiesti zi de zi....

[vladuli]

ma tot uit "din afara " la mine insumi de ceva vreme,si,sincer sa fiu,nu-mi place ceea ce vad...
se spune ca 50% e destin si 50% liber arbitru.daca e asa,nu pot decat spera ca atunci cand "tsunami-ul"ma loveste,sa fiu suficient de fortificat sa rezist pe pozitii.nu intotdeauna reusesc insa.s-a intamplat sa ma doboare valuri banale,si iarasi ,sa rezist unor cataclisme.depinde (si)de cel de sus.
am crezut ca vrei o discutie cu tenta filosofica.daca am gresit,imi cer scuze.nu vreau sa intristez pe nimeni.
cat despre valuri...fiecare dintre noi e brazdat in fiecare zi de ele.rezistam,cadem,ne ridicam...si tot asa...[/b]

[ruxyalex]

postarile mele din jurnalul asta, sunt scrise de mine pe hartie intr-un moment mai greu, si am decis sa le scriu si aici pe bucati pentru ca e destul de mult scris pe foaie si vreau sa fie mai usor de citit.

[ruxyalex]

nu "da-ul" spus intr-un anumit context,caci el doar obliga constientul sa se adapteze unei realitati(noi)simtite .e adevarat ca nu ma mai iubesti?"da"--acest da e insa ultima za dintr-un lant foarte lung.toate etapele premergatoare sunt importanta.de ce s-a ajuns la acel "da"?
m-ai inselat?"da"-care au fost insa germenii tradarii tale?
totul este relativ.

legat de asta, sincer primul impact al cuvantului asta "DA", daca e unul negativ, ala e important, prima data nu stai sa analizezi de unde a pornit tradarea sau boala sau mai stiu eu ce. La asta ma refeream, ca desi e un cuvant sa zicem "pozitiv", uneori poate lovi mai rau decat un "nu" spus hotarat.

[vladuli]

sunt de acord cu tine,pica ca un fulger acel "da",cand esti luat pe nepregatite(si asa suntem de cele mai multe ori)
avea un prieten extrardinar,un baiat foarte placut si la locul lui.ni l-am auzit nici macar o singura data sa spuna ceva rau despre cineva sau sa supere pe cineva.avea doi copii(al doilea de doar cateva luni),isi luase de curand apartament.
consuma in schimb multa cofeina,muncea pana la epuizare.
in urma unor analize facute pentru a se angaja ca pompier,are surpriza sa constate ca transaminazele au valori de ordinul ...miilor.medicul il avertizeaza dar el ignora si continua in acelasi ritm si mod de viata.
in urma unei dureri acute gastrice,e diagnosticat cu...cancer hepatic,intr-un stadiu ce facea inutil orice tratament.poate doar transplant,dar...
am fost alaturi de el.a avut dureri crancene,mai ales ca era acasa,nu-si facea intotdeauna morfina.m-a impresionat ca nu s-a lamentat,nu a ridicat pumnul spre cer,ci...s-a resemnat."asta e" zicea...asa a fost sa fie...
a murit la o luna de zile dupa diagnosticare.ii port un respent deosebit caci stiu ce om a fost.
ne intrebam si acum,insa (prietenii)daca ar fi luat aminte la sfatul medicului(cu vreun an in urma diagnosticarii)ar mai fi avut o sansa?medicii spun ca da...
la asta m-am referit in mesajul anterior.au fost etape premergatoare diagnosticului,"menite" sa ia masuri.
sigur,nu intotdeauna ai sansa de a fi "avertizat" asupra a ceea ce urmeaza sa se intample.nu intotdeauna poti preveni.sunt insa "indicii" de care e bine sa tinem seama.

[ruxyalex]

Mesaj langa cafeaua de dimineata:

Buna dimineata, iubitul meu!
Te asteapta cafeaua si o noua zi cu mine (din fericire, sper ).
Te pupic si ti-am lasat asta ca sa stii ca m-am gandit de la prima ora la tine.

[ruxyalex]

E o zi normala, fara prea multe evenimente speciale..
Muzica, forum, liniste, o vorba la o tigara cu "socrii mei", ganduri linistite..
Astept sa ies la o plimbare cu Alex (dupa ceva timp,numai noi doi), sa mai povestim, sa mai glumim, sa ne mai "cunoastem".
Azi s-a vorbit mult in casa despre nunti, locatii de nunti, costume, preturi...Inca visez la ziua aia, de fiecare data cand se vorbeste de vreo nunta imi apare in minte involuntar si automat, imaginea mea intreaga ca mireasa..de la coafura pana la incaltaminte..De cand eram mai mica, am ramas cu aceeasi imagine, de printesa, ca fiind cea mai frumoasa femeie de pe pamant in ziua aia.. Vad privirea lui cand ii apar in fata ochilor ca mireasa, e o privire plina de emotii si o privire unica, pe care nu o s-o vad decat o data...Astept privirea aia, astept momentul meu de "glorie", si stiu ca merita asteptarea...

[ruxyalex]

Traiesc cu sentimentul ca "mai micile bucurii" de acum, duc numai catre "mai marile bucurii" pe care le voi avea in viata. Incerc sa ma judec pe mine inainte de a-i judeca pe altii. Regretabil, dar nu pot, pare-mi-se ca barna din ochii altora e mai groasa decat stalpul din ochiul meu. Si e mai usor sa cataloghezi pe altii decat sa-ti pui singur eticheta. Hell, parca empatia era un lucru rar intalnit si numai la oameni deosebiti cu calitati marete. Pai asta fac si eu, dom'le, "practic" empatia in toate formele ei. Desi rostul ei in lumea mea nu are definitie, s-a pierdut pe un drum laturalnic impreuna cu mici bucati din "eul" meu. Sunt un fel de Hansel si Gretel contemporani, numai ca in loc de faramituri, las in urma materie. Cenusie, neagra, alba, verde, nu mai conteaza culoarea ei acum, oricum timpul o altereaza si pamantul o mananca si se pierde. Si totul doar pentru ca am fost o victima a empatiei fata de oameni. Cica sa te pui in pielea altora, sa te incalti cu bocancii lor si sa calci un pic cu ei sa-i simti. Dar de ce? Ca sa transpiri in ei si sa-ti ramana putoarea altora in pielea picioarelor tale finute? Sau sa iei mirosul pielii altora si sa ti se piarda parfumul special din pielea ta delicata si o data cu asta si identitatea? Si cu toate astea nici sa ti se recunoasca efortul enorm de a-ti intelege pana si dusmanii? Nuu, departe de mine empatia, ego-ul meu a devenit mai puternic si mi-a interzis sa ma mai incarc si cu sufletele netrebnicilor egoisti si nepasatori care dau tarcoale vietii mele. Stop!!

[vladuli]

ma gandesc la "procedura" standard in caz de avarie a unui avion aflat in zbor. m-a surprins initial, dar altfel nu se poate .
in caz de primejdie, se recomanda ferm ca cel dintai ce-si administreaza oxigen sa fii chiar ...tu. cum poti altfel sa-i ajuti pe ceilalti cand tu esti in hipoxie ? mai intai iti oxigenezi tu insuti creierul si te re-vitalizezi , apoi , fiind suficient de puternic, te poti orienta spre ceilalti. altfel...ajungi sa obosesti rapid , si , din dorinta (sincera chiar) de a fi de folos, devii o deziluzie.
fortifica-te si aduna-te! apoi abia (daca iti mai doresti asta) te poti intoarce spre cel (cei ) de langa tine.

[vladuli]

de multe ori functionam pe post de "fosa septica" pentru celalalt/ceilalti . tocmai de aceea , stiind ca "preluam " deseuri mentale , tre sa fim noi insine fortificati.
preotii , de exemplu, tre sa fie pregatiti inaintea unei slujbe religioase , a spovedaniei , pentru ca altfel , de n-ar fi protejati , s-ar incarca negativ foarte mult.

[dia21]