de myorica2006 » Dum Ian 13, 2008 8:04 pm
Cine mai are nevoie de dragoste in ziua de azi? Unde isi gasesc locul amorul si sentimentele inaltatoare in aceasta societate? Care dintre voi mai are curajul sa strige in gura mare "Da, iubesc!", avand in vedere ca iubirea tinde sa devina din ce in ce mai mult sinonima cu: slabiciune, naivitate, lacrimi, teama, suferinta inutila?
Astazi mi s-au deschis ochii aici pe acest subiect,pe faptul ca doi prieteni stau impreuna nu pentru ca nu pot trai unul fara celalat, ci pentru ca e mai bine decat sa stea singuri, dar a disparut pasiunea. Mie mi se pare de neconceput sa trec prin viata fara sa iubesc si sa stiu ca sunt iubita. Daca nu am pe nimeni alaturi stiu ca exista Dumnezeu si incerc sa imi ofer lui dragostea, si sa ma rog sa imi scoata in cale pe cel care imi merita iubirea mea.
Voi ce parere aveti? Este aceasta tendinta spre care ne indreptam? Dragostea nu mai e "in trend" si eu sunt o fiinta depasita de timpuri? Ar fi trist sa fie asa ... pentru ca eu vreau sa iubesc si imi doresc sa fiu iubita!
"Amore, more, ore, re probatur amicitia - prin dragoste, prin morala, prin vorba, prin fapta se incearca prietenia." (Anonim) ...
Sunt intr-o relatie cu un baiat de un an de zile si de cateva luni incoace el e foarte plictisit. Nu stiu sigur daca am folosit termenul corect. cert e ca nu prea are chef de nimic, nici de plimbare, nici de filme, nici de munca, nici de distractie si nici macar..de sex!!! 
la varsta lor sa se descopere locuri noi,nici decum sa nu aibe chef de nimic,eu asa gandesc{asa a fost la noi}cat de starnit poti sa-l starnesti daca ai imaginatie,dat find ca intre ei e mai mult decat sex e dragoste sunt sentimente puternice,eu l-am uimit pe sotul meu cand am aparut la 10 petrecerea de 10 ani de casnicie la petrecere cu o tinuta noua sexy si peruca in prima secunda nu ma recunoscut 
