Gherla

scris de Lacrima Andreica   
Gherla
Publicat la data de
Drumul spre inima spirituala a Transilvaniei, spre Nicula, trece prin vechiul Armenopolis. Un burg mic, prafuit, cu strazi pe care chiar intr-o zi de munca rar gasesti destui oameni incat sa consideri ca orasul e populat. Cand strabati Gherla cu pasul, citesti istoria veche a Ardealului pe toti peretii caselor din centru. Oamenii imbracati modern parca nu si-ar avea locul in oras, printre cladirile scorojite, pastrand inca urmele luxului de odinioara. In afara de cele cateva magazine liliputane care respecta dimensiunile caselor din intreg orasul, peste tot intalnesti doar lacate grele. Bisericile, monumente istorice si de arhitectura sunt inchise, muzeul e inchis si el si si-a scos exponatele pe langa pereti din cauza unei renovari pe care nu o face nimeni pentru ca lipsesc zidarii, desi e o zi de munca, e joi la amiaza.
de Lacrima Andreica

Totul a plecat de la o poveste pe care am postat-o intr-un jurnal personal pe internet. Apoi am decis sa revad Gherla intr-un traseu initiatic. Voiam sa simt pulsul si sa admir frumusetea unui oras uitat. Pentru mine, Gherla e de mult doar un loc prin care trec mereu fara sa ma fi oprit vreodata sa il cunosc cu adevarat.

Vechiul burg armenesc nu mai are aproape nimic din stralucirea bogatiei exclusiviste pe care o avea prin anii 1700 pana prin 1918. E doar un loc mai trist decat altele, in care cu greu gasesti tineri pe strada, cu parcuri pline de bunicute relaxandu-se pe banci. Ici-colo cate un copil aminteste ca e totusi un oras populat si de tineri. E ora 13 si linistea prafoasa din oras te face sa te simti oarecum in plus. De aici pana la Manastirea Nicula sunt cativa kilometri.

Magazinele alimentare par sa ocupe tot spatiul. Sinagoga veche de cateva sute de ani e pazita de un lacat masiv si de o pisica neagra nedumerita de prezenta noastra acolo. Casele ramase in paragina pe ulitele vechiului Armenopolis inca isi deverseaza canalizarea in drum, cum o faceau acum 300 de ani. Cu greu ai gasi o cafenea sa-ti astamperi setea. Pe ulitele neasfaltate ale vechiului oras, inguste si ciudate, gasesti o Europa moderna. Case fara garduri, asezate intr-o comunitate fara limite vizuale, pentru ca, la doar o straduta distanta, sa te izbesti de ziduri groase, porti ermetice si pustietate. Drumul pana la Gherla e plin de gropi, greu de strabatut, aglomerat si stramt.

Stralucire uitata
© copyright 121.ro
 
Ti-a placut acest articol?

Da LIKE paginii 121.ro de Facebook!

0 Comentarii
Spune-ti si tu parerea

Stiai ca daca esti logat poti castiga puncte pentru comentarii?

(nu va fi publicat)
Castiga puncte! 1 comentariu
=
10 puncte
codul de validare
(cod verificare)

Parteneri

  • Gett's
  • Green Revolution
  • Casa mea
  • World class
  • Radio lyns
  • Fashion beauty
  • Art Hub
  • Asociatia pentru Promovarea Artelor Contemporane
  • Centrul National al Dansului
  • National Photografic
Aboneaza-te